Ungaria, stat ajuns în pragul colapsului financiar în urmă cu doar trei ani, a ajuns din nou în corzi din cauza investitorilor, care renunţă la activele ungare fiind îngrijoraţi de modul în care este gestionată economia ţării şi de impactul pe care-l are criza din zona euro asupra băncilor şi a ratingului suveran.
Noile presiuni vin după ce guvernul de la Budapesta a introdus mai multe măsuri excepţionale pentru a acoperi deficitul de finanţare, printre acestea numărându-se o taxă temporară, de criză, impusă în sectoarele financiar, telecom, energetic şi de retail, naţionalizarea fondurilor obligatorii de pensii şi, din septembrie, un plan care permite gospodăriilor rambursarea creditelor ipotecare denominate în monedă străină la dobânzi reduse.
Această ultimă măsură a pus pe jar băncile străine prezente în Ungaria şi a provocat indignare în Austria, de unde provin unele dintre cele mai mari bănci din Europa emergentă. Recent, directorii a opt bănci mari, între care şi Erste Group, au cerut sprijinul Comisiei Europene în disputa cu Ungaria privind legea care le obligă să accepte rambursarea anticipată a creditelor în valută la cursuri de schimb sub nivelul pieţei, plângându-se că aceasta le va provoca pierderi mari, scrie agenţia Thomson Reuters.
Banca centrală a tras un semnal de alarmă avertizând că deprecierea accentuată a monedei naţionale, forintul, majorează riscurile inflaţioniste şi a afirmat că dobânzile va trebui, probabil, majorate pentru inversarea trendului, notează The Wall Street Journal.
Tot mai mulţi investitori se tem că Ungaria este cel mai vulnerabil stat din Europa de Est din cauza legăturilor puternice pe care sistemul bancar le are cu uniunea monetară.
Ungaria a plătit marţi un randament "dureros" de 6,71% pentru a vinde bonuri de trezorerie la trei luni de 40 de miliarde de forinţi (127,8 milioane euro). În aceeaşi zi, costurile asigurării datoriei suverane a Ungariei au crescut la cel mai ridicat nivel de după prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers, potrivit agenţiei MTI.
Miercuri, banca centrală a anunţat că datoria guvernamentală a urcat la 82% din PIB până la finele celui de-al treilea trimestru. Datoria a atins un nivel mai ridicat decât acesta de doar două ori, în 2009 după ce Ungaria a cerut ajutor financiar de le FMI şi în al doilea trimestru din 2010 (83,9% din PIB), notează portfolio.hu.
Forintul s-a depreciat cu 15% în raport cu euro şi cu 21% faţă de dolar după sfârşitul lunii iunie, cea mai slabă evoluţie dintre monedele lumii.
"Ungaria este din nou în epicentrul atenţiei investitorilor de pe pieţele emergente din cauza unor politici neortodoxe şi cotroversate abordate de guvern", a afirmat un analist.
Ungaria are un surplus de cont curent de 1-2% din PIB, ar putea înregistra anul acesta un surplus bugetar de 2-3% din PIB şi, potrivit celor mai recente proiecţii ale CE, va fi unul dintre puţinele state din regiune în care datoria raportată la PIB se va reduce, notează Financial Times.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
