Creşterea iepurilor şi a porumbeilor, modelarea lumânărilor din ceară şi vânzarea de pietre de pavaj în forma de urmă de yeti sunt arme formidabile cu care Ungaria luptă contra şomajului.
Astfel de locuri de muncă sunt plătite cu cel mult 150 de euro pe lună, faţă de salariul mediu brut de 750 de euro, prin programe subvenţionate de stat, dar ţin ocupaţi oamenii din regiuni confruntate cu un şomaj cronic, scrie The Wall Street Journal.
Anul trecut prin aceste programe de tipul muncă în schimbul subvenţiilor lucrau 262.000 de persoane, dar anul acesta numărul s-ar putea majora la 300.000. Ungaria are jumătate de milion de şomeri la o populaţie de mai puţin de 11 milioane.
Laszlo Szilagyi, primarul din Tiszaigar, promovează cu entuziasm aceste iniţiative, prin care a adus rata şomajului la aproape zero în localitatea cu 1.000 de locuitori pe care o conduce. Sătul de birocraţia şi condiţiile privind calificarea cu care vin programele normale de ocupare a forţei de muncă, inginerul agronom în vârstă de 34 de ani este hotărât să dea sătenilor ceva mai interesant de lucru.
În afară de pavele în formă de urmă de yeti, ideile sale includ producerea de material de combustie din hârtie reciclată şi frunze uscate, mobilă de exterior din lemn, ornamente şi unelte din fier şi creşterea roşiilor şi ciupercilor. Succesul planului său atrage acum locuitori din alte sate.
„Când am venit aici nu era nimic. Acum, oricine vrea să muncească găseşte de lucru“, spune Szilagyi. El a fost ales primar în 2006. Programul lui Szilagyi complementează veniturile băneşti mici cu o parte din producţie.
„În felul acesta pot face ce ştiu eu mai bine“
În pofida banilor puţini, Gyorgy Schuler, un bărbat de peste 50 de ani, creşte iepuri prin acest program şi se consideră norocos că face parte din el. Stând într-un şopron confortabil izolat cu baloturi de fân şi alintând un iepure cu numele de Marcsi Borbas, după gazda unui popular spectacol de gătit, Schuler spune că planurile primarului îl ajută să facă exact ce ştie mai bine.
Astfel de programe au ca scop oferirea temporară de locuri de muncă în timp ce guvernul încearcă să readucă economia pe creştere. PIB-ul Ungariei a scăzut cu 1,7% anul trecut, când rata şomajului a fost de 11%. Media din UE este de 9,7% pentru 2012.
Programele de muncă subvenţionate de stat sunt factori importanţi de amortizare a efectelor crizelor mai ales în regiunile izolate, unde nu există investiţii şi oportunităţi de angajare, explică Laszlo Andor, comisarul european pentru afaceri sociale. Pe de altă parte, Comisia Europeană sugerează în recomandările date Ungariei că nu a fost convinsă încă de eficienţa acestor proiecte. Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Muncii Guy Ryder a avertizat că nu trebuie permis ca aceste programe să capete un rol prea mare pe piaţa muncii.
„Este esenţial ca aceastea să rămână doar o formă temporară de asistenţă“, a spus el.
Dar localităţile precum Tiszaigar nu au şanse mari să creeze locuri de muncă în sistemul privat fără ajutorul unui angajator major precum o fabrică de producţie. Oamenii din Tiszaigar au rămas fără locuri de muncă odată cu închiderea centrelor industriale din vecinătate după ce Ungaria a trecut, în 1989, la economia de piaţă.
Primarul Szilagyi spune că următorul pas va fi vânzarea produselor satului printr-o companie nonprofit.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 11.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
