Business Internaţional

Ungaria, în război cu FMI, a ajuns la maximum de angajaţi din ultimii zece ani şi are un salariu minim de 300 de euro pe lună, dublu faţă de România

Ungaria, în război cu FMI, a ajuns la maximum de angajaţi din ultimii zece ani şi are un salariu minim de 300 de euro pe lună, dublu faţă de România

Pre­mierul Viktor Orban este nevoit să-şi apere reformele în faţa criticilor creditorilor. Foto AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

31.10.2012, 00:05 1332

Ungaria a înregistrat în cel de-al treilea trimestru al acestui an cel mai mare număr de angajaţi din ultima decadă, de 3,938 milioane la o populaţie de puţin peste 9,970 milioane. În comparaţie cu aceeaşi perioadă anului trecut, sunt cu 80.000 mai multe locuri de muncă ocupate, iar aceasta în condiţiile în care economia este din al doilea trimestru în cea de-a doua recesiune din ultimii patru ani, iar guvernul pare că face eforturi să întârzie un acord de asistenţă financiară cu FMI.

Totodată, numărul şomerilor este stabil de mai multe luni şi cu doar câteva mii mai redus decât cel din urmă cu un an, potrivit datelor biroului central de statistică, pre­luate de Portfolio.hu. Rata şomajului se ci­frează la 10,4%, foarte apropiată de media din UE.

Potrivit datelor statistice pentru al treilea trimestru, numărul angajaţilor este cu 59.000 mai mare decât cel din cele trei luni anterioare şi cu 79.500 peste nivelul din al doilea trimestru al anului trecut. În aceste condiţii, rata de angajare se situează la 51,4%, cea mai mare din ultimii zece ani. Niveluri uşor mai scăzute au fost înregistrate în toamna anilor 2003 şi 2006, când însă nu existau programe publice masive de stimulare a angajărilor.

Printre locurile de muncă nou create în al treilea trimestru predomină posturile permanente calificate, la fel ca în ultimele trimestre. Cele mai multe angajări s-au făcut în sectorul serviciilor. Portfolio.hu. suge­rea­ză că majorarea numărului locurilor de mun­că ocupate reflectă legalizarea unor por­ţiuni din economia gri, dovadă fiind faptul că sunt mai mulţi angajaţi în domenii precum canalizarea, pază şi protecţie şi spălătorii.

Agenţia atrage atenţia şi asupra unui aspect dubios al statisticilor oficiale, acela că sectorul privat a contribuit, aparent, cu 45.000 de locuri noi de muncă în timp ce aproape toate sectoarele economice au fost în recesiune în al doilea trimestru, în timp ce sectorul serviciilor, extrem de sensibil la cerere, este lovit dur de măsurile de auste­ritate introduse de guvernul condus de pre­mierul Viktor Orban.

Cu toate acestea, încrederea în eco­nomie a crescut în octombrie de la mi­nimul ultimelor opt luni, notează Bloom­berg. Un indice al încrederii calculat de institutul de cercetare economică GKI din Budapesta a urcat de la -25 în septembrie la -24,6 în octombrie.

Avansul reflectă însă încrederea mai mare a oamenilor de afaceri. Pentru populaţie, indicatorul a scăzut de la -49,5 la -53.

"Pesimismul privind perspectivele economice nu s-au schimbat în ultima jumătate de an. În sectorul afacerilor, doar încrederea industriei s-a îm­bunătăţit", se arată într-un comunicat al GKI.

Totuşi economia este în recesiune

Economia urgară a intrat în cea de-a doua recesiune din ultimii patru ani în al doilea trimestru, când PIB-ul a scăzut cu 1,3% în ritm anualizat.

Pentru a stimula creditarea, şi implicit economia, banca naţională a redus ieri dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 6,25%, în continuare cel mai ridicat nivel din UE. În septembrie dobânda a fost redusă tot cu 0,25 puncte procentuale.

"Se pare că relaxarea va continua până când pieţele vor spune să se oprească", a afirmat Dan Bucşa, analist al băncii UniCredit.

Forintul, moneda cu cea mai bună per­formanţă din lume anul acesta, s-a depreciat cu aproape 2% în raport cu euro de când portalul de ştiri Origo a anunţat pe 26 octom­brie că FMI nu intenţionează să reia discuţiile cu Budapesta în privinţa unui acord de asistenţă financiară după ce guvernul lui Orban a demarat o campanie anti-FMI în presă. În aceeaşi zi instituţia a confirmat că Ungaria nu are stabilită o dată pentru continuarea negocierilor. Budapesta a cerut ajutor în noiembrie, în condiţiile în care ratingul de ţară a fost retrogradat în categoria "junk". Miniştrii lui Orban susţin că Ungaria poate rezista şi fără sprijinul cre-di­torilor internaţionali, având nevoie de banii lor doar pentru a întări încrederea pieţelor.

V-aţi-ascunselea cu creditorii

Iar Orban pare că tărăgănează înche­ie­rea oricărui acord, care ar veni, cu siguranţă, la pachet cu reforme profunde şi austeritate, şi nu pierde nicio ocazie pentru a-i ataca pe creditori. La ceremonia de co­me­morare a revoltei ungare din 1956 împotriva ocupaţiei sovietice, premierul a decla­rat că Ungaria sprijină pe deplin valorile Uniunii Euro­pene, însă nu va permite ca aceasta să intervină în afacerile interne ale ţării.

"Acceptăm regulile care se aplică tuturor, însă nu putem accepta ca străinii să ne spună ce putem şi ce nu putem face în ţara noastră", a spus Orban. Pentru a îndulci poziţia UE - Ungaria se află sub procedură de deficit excesiv - guvernul de la Budapesta a implementat două pachete de măsuri de austaritate, pe care însă CE le consideră insuficiente. În aceste condiţii, Orban a ameninţat că va creşte povara fiscală care apasă asupra sistemului bancar, va majora impozitele pe utilităţi şi energie şi va impune o taxă pe jocurile de noroc online pentru a putea acoperi deficitul bugetar. Ungaria a înregistrat excedent bugetar anul trecut, însă Comisia consideră că acesta este rezultatul unor politici nesustenabile, cum ar fi taxele de criză impuse diverselor companii, între care şi băncile.

AFACERI DE LA ZERO