În Ungaria, dacă inflaţia generală este la minime istorice, cea a preţurilor din magazinele alimentare şi mixte este negativă din februarie. Adică în supermarketuri preţurile scad. În luna iulie, nivelul preţurilor din magazinele alimentare maghiare şi din cele mixte a scăzut cu 2,3%

Preţurile din magazinele ali­men­tare şi mixte din Ungaria sunt în retragere din luna februarie. În iulie, scăderea a fost de 2,3% în ritm anual.

Tendinţa probabil că s-a prelungit în august.

Această evoluţie contrastea­ză cu cea a preţurilor serviciilor, care s-au scumpit cu 5% luna trecută, ducând inflaţia generală la 1,3%.

Ungaria este învingătoare în lupta cu inflaţia, care este cu mult sub ţinta băncii centrale. Preţurile ali­men­telor se reduc, ceea ce este evi­dent din datele oficiale.

Însă astfel de statistici nu oferă o imagine precisă a ceea ce înseamnă victoria contra in­flaţiei pentru omul de rând. De a­ceea, Portfolio.hu cal­culează „inflaţia din magazine“. Indi­catorul arată un tablou mai vesel decât cel al cifrelor oficiale.

Mai mult, potrivit Băncii Cen­trale a Ungariei (MNB), nici măcar eliminarea imediată a plafonării mar­jelor comerciale nu ar ridica inflaţia peste ţinta instituţiei, întrucât maga­zi­nele s-au adaptat în mare măsură la aceste restricţii. Aprecierea forintu­lui joacă, de asemenea, un rol important în scăderea preţurilor.

În ultimele luni, inflaţia a coborât la niveluri minime istorice. În iulie, indicele general al preţurilor de con­sum a indicat o creştere anuală de doar 1,2%, în timp ce preţurile ali­men­telor au scăzut cu -1,1%.

Con­form celor mai recente date, situaţia nu s-a schimbat semnificativ nici în august: inflaţia generală a fost de 1,3%, iar preţurile alimentelor au scăzut cu -1,4% în termeni anuali.

Cu toate acestea, consumatorii ar putea resimţi o scădere şi mai pro­nun­ţată şi de mai lungă durată a preţurilor în timpul cumpărăturilor zilnice. În cazul „magazinelor ali­men­tare şi al celor cu game mixte de produse“ – esenţiale pentru majori­ta­tea populaţiei – variaţia preţurilor calculată de Portfolio.hu a intrat în teritoriu negativ încă din luna februarie.

Acest indicator nu este publicat separat de Oficiul Central de Statistică, iar tendinţa este de a echivala pur şi simplu „inflaţia din magazine“ cu inflaţia preţurilor la alimente. Totuşi, cele două nu sunt identice. Pe lângă alimente, cifra de afaceri a marilor supermarketuri, a magazinelor de discount şi a magazinelor mixte mai mici include şi produse de uz casnic, articole de toaletă, băuturi alcoolice, îmbrăcăminte şi alte produse nealimentare.

Pe această bază, în luna iulie, nivelul preţurilor din magazinele alimentare şi din cele mixte a scăzut cu 2,3%.

În ianuarie, rata inflaţiei pentru magazine era încă pozitivă, de 0,5%, iar de atunci s-a ajuns la deflaţie.

Dinamica preţurilor este interesantă şi pentru că guvernul nu a decis încă soarta plafonării marjelor comerciale; nu se ştie când vor fi retrase limitele. Cu toate acestea, MNB a atras atenţia încă din iunie că, în cazul eliminării imediate a restricţiilor privind marjele, inflaţia nu ar depăşi ţinta de 3% a instituţiei.

Conform evaluărilor băncii centrale, comercianţii s-au adaptat în mare măsură la aceste măsuri şi nu există o presiune generală evidentă de creştere a preţurilor care să justifice un val semnificativ de inflaţie după ridicarea restricţiilor.

În acelaşi timp, aprecierea forintului joacă un rol important în reducerea dinamicii preţurilor. O monedă naţională mai puternică ieftineşte produsele importate, materiile prime şi energia (exprimate în forinţi), reducând astfel, direct şi indirect, costurile companiilor.

Acest aspect este deosebit de important în Ungaria, întrucât preţurile multor bunuri de consum şi industriale, ale surselor de energie şi ale materiilor prime utilizate în industria alimentară depind direct sau indirect de cursul de schimb. Cu cât forintul este mai stabil şi mai puternic, cu atât presiunea asupra costurilor generată de cursul de schimb este mai mică, la fel ca şi presiunea de a majora preţurile.