În Ungaria, inflaţia muşcă din nou şi revenirea economică s-ar putea amâna cu încă un an. În Polonia, inflaţia pare să fie sub control şi permite băncii centrale să scadă dobânzile şi să stimuleze creşterea economică. Economia poloneză este deja campioană europeană la creştere

Inflaţia din Polonia pentru luna august a fost revizuită uşor în sus de biroul naţional de statistică polonez. Cu toate acestea, indicatorul a rămas sub pragul de 3%, unde n-a mai fost de un an. Acesta este rezultatul final, apropiat de ţinta băncii centrale, şi majoritatea analiştilor spun că va permite instituţiei să scadă dobânzile în curând. Dobânzi mai mici înseamnă energie mai multă pentru creştere economică.

Polonia este deja campioană europeană la creştere economică. La încetinirea inflaţiei a contribuit plafonarea preţurilor la electricitate. Această măsură a fost prelungită recent de gu­vern până la sfârşitul anului. În august, bunurile şi produsele s-au scumpit cu 1,7% faţă de ace­eaşi lună a anului trecut. Preţurile serviciilor au urcat mai mult. În Ungaria, unde economia mai mult stagnează de trei ani, inflaţia s-a men­ţinut la 4,3% luna trecută. Analiştii consideră că acesta este un nivel ridicat.

Încurajator a fost că inflaţia de bază, care exclude de la calcul ele­mente con­siderate volatile, cum ar fi pre­ţurile alimentelor şi e­ner­giei, a încetinit uşor la 3,9%. La un astfel de indica­tor se uită eco­nomiştii şi ban­ca centrală. Pen­tru gospodării contează faptul că alimentele s-au scumpit cu 5,9% în ritm anual şi că preţurile energiei au urcat cu 11%. În aceste condiţii, guver­nul maghiar s-a văzut nevoit să-şi apere măsurile antiinflaţie, cum este plafonarea preţurilor la utilităţi.

A făcut acest lucru prin Szilárd Németh, comisarul guvernamental responsabil cu politi­cile privind controlul preţurilor. Ungaria conti­nuă să fie campioana Europei la cele mai mici preţuri pentru electricitatea şi gazele destinate gospodăriilor, a spus politicianul. El a avertizat că dacă lucrurile nu continuă aşa, consecinţele pentru familiile maghiare vor fi grave. De ase­menea, Németh l-a criticat pe principalul lider din opoziţie, pe Péter Magyar, pentru intenţia sa de a alinia politicile e­nergetice ale ţării cu cele ale Uniunii Euro­pene şi că va interzice total im­por­turile de energie din Rusia, inclusiv gazele na­turale, petrolul şi uraniul, dacă va ajunge premier.

„Fără importuri din Rusia, gospodăriile maghiare şi-ar vedea facturile la energie crescând de trei şi chiar patru ori, iar preţurile carburan­ţilor s-ar dubla“, a spus comisarul guvernamen­tal. El a explicat că ceea ce vrea Magyar ar servi mai degrabă intereselor Ucrainei decât celor ale familiilor maghiare şi l-a acuzat pe cel mai pu­ternic politician din opoziţie că vrea să renunţe la plafonările de preţuri, punând astfel în peri­col securitatea energetică a Ungariei. Németh a mai spus că Manfred Weber şi Ursula von der Leyen vor să transforme partidul lui Magyar într-un guvern marionetă pentru a forţa apli­carea agendei energetice a Bruxeless-ului. Von der Leyen este preşedinta Comisiei Europene, iar Weber este preşedintele Partidului Popular European din Parlamentul European. PPE este cea mai mare formaţiune din PE. Şi Von der Leyen şi Weber sunt germani. Németh a ce­rut publicului să apere în spaţiul digital poli­ticile energetice ale guvernului. Pentru aceasta a fost lansată iniţiativa online Cercul Civic Digital pentru Protecţia Utilităţilor. Ţinta de inflaţie a băncii centrale maghiare este de 3%.

Inflaţia anuală s-a situat în august la 4,3%, ceea ce este destul de departe. Aceasta înseam­nă că în Ungaria inflaţia a rămas o problemă cu toate că economia stagnează de trei ani, după cum apreciază analiştii de la ING. Un detaliu interesant pe care ei l-au observat este că, în ciuda stabilităţii forintului şi inflaţiei externe scăzute, preţurile produselor durabile de con­sum au crescut cu 0,4% în ritm lunar în august. Iar acest lucru a accelerat şi inflaţia anuală la această categorie de bunuri.

Pe de altă parte, carburanţii s-au ieftinit cu 0,8% în august faţă de iulie. La servicii, inflaţia lunară a fost de 0,5%, iar cea anuală de 5,4%. Analiştii de la ING se aşteaptă ca inflaţia să urce semnificativ în următoarele luni, cu punctul de maxim de 4,9% atins în octombrie. Anul viitor, indicato­rul ar urma să se retragă la 3% în primele luni pentru a reveni în jurul cotei de 4%. Aceste proiecţii i-au în calcul retragerea măsurilor de plafonare a preţurilor până în no­iembrie. Asta înseamnă că banca centrală are foarte puţin spaţiu de manevră pentru majo­rarea dobân­zilor şi că revenirea economică s-ar putea să se amâne cu încă un an.

În Polonia, ţinta de inflaţie a băncii centrale este 2,5%, cu o bandă de toleranţă în sus şi în jos de un punct procentual. A doua citire a in­stitutului naţional de statistică plasează indica­torul la 2,9% în august, în interiorul intervalului tolerat de banca centrală. Guvernatorul Adam Glapinski vorbeşte adesea de persistenţa riscurilor inflaţioniste şi de prudenţă, mai ales în contextul creşterii deficitului bugetar la cote periculoase.

Însă analiştii au observat că, în pofida mesajelor prin care creează o atmosferă de prudenţă, Glapinski lasă uşa deschisă reducerilor de dobânzi. Pentru gospodăriile cu credite la bancă şi pentru afacerile care caută finanţare, aceasta este o veste bună. Pentru omul de rând, că inflaţia la alimente s-a dus în august la 4,8% în ritm anual nu este o veste aşa de bună. Energia s-a scumpit cu 2,3%. La polul opus, carburanţii s-au ieftinit cu 7,7%.