Ungaria este cea mai recentă ţară care intră în războiul valutar mondial, scrie Bloomberg.
Banca centrală a ţării est-europene, care susţine că nu are o ţintă legată de cursul de schimb, a prins obiceiul de a anunţa stimulente pentru a restrânge aprecierea forintului de fiecare dată când moneda locală se apropie de 310 forinţI pentru un euro.
Acum, când moneda se tranzacţionează în apropiere de maximul ultimelor şase luni, strategii au abandonat angajamentul de a nu reduce dobânzile până în 2018.
“Reducerea ratelor ar însemna că Banca Naţională a Ungariei se alătură unui grup destul de numerous de bănci centrale implicate în războaie valutare”, spune Piotr Matys, strateg la Rabobank International din Londra.
Acesta arată că relaxarea monetară nu va fi suficientă pentru a stopa aprecierea forintului la 300 forinti pentru un euro în condiţiile în care investitorii sunt în căutare de monede cu randamente în creştere. “Banca centrală a avut o preferinţă pentru o monedă mai slabă pentru o vreme”.
Schimbarea de poziţie plasează Ungaria în compania ţărilor în curs de dezvoltare, de la China la Cehia, care-şi slăbesc monedele pentru a-şi stimula exporturile.
Forintul, moneda cu cele mai bune performanţe din Europa emergentă în acest an, ameninţă să erodeze competitivitatea la export a Ungariei în condiţiile în care creşterea ţării rămâne în urma altor ţări din regiune, iar inflaţia se situează sub ţinta de 3% a băncii centrale.
Premierul Viktor Orban s-a bazat pe industriile auto şi manufacturieră ca motor de creştere a economiei de 138 miliarde de dolari de la câştigarea alegerilor în 2010.
Forintul este în scădere de la maximul pe şase luni atins pe 22 februarie, cu două zile înainte ca banca centrală să semnalizeze că este pregătită să scadă costurile de finanţare pentru prima dată din iulie.
Nomura International vede forintul depreciindu-se la 325 în raport cu euro până la sfârşitul acestui an, în timp ce Raiffeisen Bank International anticipează că politica monetară va determina o depreciere către 320 până pe 31 decembrie.
“Banca centrală va continua să contrabalanseze orice apreciere a forintului către 300 în raport cu euro în încercarea de a susţine economia”, afirmă Wolfgang Ernst, analist la Raiffeisen.
După ce şi-a menţinut rata de referinţă la 1,35% din iulie, banca centrală ungară a vorbit despre potenţiale reduceri de rate în condiţiile în care prăbuşirea preţurilor petrolului subminează creşterea preţurilor, potrivit viceguvernatorului Marton Nagy. Anterior, oficialii băncii se angajaseră să menţină ratele neschimbate până la sfârşitul anului viitor.
O provocare pentru strategii care încearcă să tempereze forintul este că moneda devine un adăpost în faţa turbulenţelor de pe piaţa mondială. Excedentul de cont curent al ţării arată că aceasta nu depine de fonduri străine pentru a-şi finanţa bugetul, ceea ce alimentează speculaţiile că ratingul de credit al acesteia va reveni la investment grade în acest an.
Ratele negative din zona euro, cel mai mare partener comercial al Ungariei, fac politica ţării să pară aspră prin comparaţie. Acest lucru împinge în sus valoarea forintului în raport cu euro, BCE fiind aşteptată să reducă şi mai mult ratele în această săptămână.
