Compania de stat rusă Rosatom intenţionează să înceapă construcţia centralei nucleare Paks 2 din Ungaria în primul trimestru din 2026, a anunţat zilele trecute agenţia de ştiri rusă Interfax, care-l citează pe şeful de la Rosatom Aleksei Lihacev. „Am reuşit să înlăturăm toate barierele americane pentru acest proiect. Presiunile de le Bruxelles continuă, dar suntem încrezători că în primul trimestru al anului viitor vom începe construcţia şi vom turna primele betoane“, a explicat el.
Anunţul a fost făcut în contextul în care ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó s-a deplasat la Moscova cu o delegaţie mare de oameni de afaceri. Primele acorduri interguvernamentale pentru Paks 2 au fost semnate în 2014. Cele două reactoare ruseşti ale noii centrale sunt finanţate cu un credit de 10 miliarde de euro, despre care nu se ştiu prea multe, de la Rusia, acesta acoperind, în teorie, 80% din costurile proiectului. După atâţia ani, centrala este în faza de permise pentru turnat beton. Primele betoane se vor turna anul viitor, sau poate chiar săptămâna viitoare, după cum a declarat la Moscova Szijjártó.
În Polonia, lucrurile se întâmplă altfel. Aceasta este singura ţară est-europeană membră a UE care a ieşit din comunism fără o centrală nucleară. Iar o economie în creştere şi în curs de maturizare de mărimea Poloniei are nevoie de energie nucleară. Guvernul a lansat în 2021 strategia energetică naţională până în 2040 care practic a creat cadrul dezvoltării industriei nucleare poloneze. În 2022 a fost aleasă compania americană Westinghouse ca furnizor pentru cele trei reactoare noi AP1000. Anul 2023 a fost decisiv pentru demararea proiectului din punct de vedere birocratic. Iar în decembrie anul acesta Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat de 14 miliarde de euro (pentru perioada 2025-2030) acordat de guvern companiei poloneze Polskie Elektrownie Jadrowe pentru dezvoltarea centralei, cu costuri de capital estimate la 42 de miliarde de euro.
Pentru premierul Donald Tusk, acesta a fost cel mai greu hop înainte ca lucrările de construcţie să înceapă. Iar acestea „pot începe imediat“. Centrala nucleară, care va avea o capacitate de până la 3,75 gigawaţi (GW), urmează să fie construită pe coasta nordică a Mării Baltice a Poloniei. Se preconizează că va începe să producă electricitate în a doua jumătate a anilor 2030.
Deşi statele membre ale UE sunt libere să decidă asupra compoziţiei mixului lor energetic, ajutorul de stat trebuie aprobat de Comisia Europeană, care evaluează dacă este necesar, proporţional şi nu distorsionează în mod nejustificat piaţa.
CE a menţionat că proiectul nuclear „joacă un rol central în strategia Poloniei de decarbonizare a producţiei de energie electrică“. În prezent, peste jumătate din electricitatea Poloniei este generată din cărbune, cea mai mare proporţie din UE, dar Varşovia încearcă să treacă la energia nucleară şi la sursele regenerabile. Ajutorul de stat acoperă circa 30% din costurile totale estimate. Restul de bani vor veni din împrumuturi de la instituţii financiare, în special străine. Garanţiile de stat vor acoperi 100% din datoria care va fi acumulată pentru finanţarea proiectului. Dintre instituţiile care s-au angajat deja să finanţeze prima centrală nucleară a Poloniei se disting United States International Development Finance Corporation (DFC) şi Export-Import Bank a SUA.
Polskie Elektrownie Jadrowe (PEJ) va lucra alături de Westinghouse, furnizorul tehnologiei nucleare, şi Bechtel, contractorul pentru construcţii. Programul nuclear polonez prevede construirea unei a doua centrale nucleare. Sunt în plan şi mai multe reactoare modulare mici. Din experienţa celorlalte proiecte nulceare în curs sau realizate recent din Europa şi din alte părţi, de obicei costurile construirii unei centrale atomice cresc, iar conectarea la reţeaua de electricitate este amânată. Paks 2, din Ungaria, s-a lovit şi de obstacole geopolitice.
Administraţia fostului preşedinte al SUA Joe Biden a pus sub sancţiuni Rosatom, ceea ce a pus presiuni pe proiectul maghiar. Trump a scos anul acesta centrala de sub sancţiunile americane, fapt anunţat de Szijjártó, care a explicat că SUA lui Trump consideră Ungaria o ţară prietenă şi că administraţia Biden a vrut să facă imposibilă dezvoltarea Paks 2. Săptămâna aceasta, de la Moscova, ministrul maghiar Szijjártó a anunţat că pregătirile pentru turnarea primului beton armat progresează mai repede decât s-a anticipat. Szijjártó este la cea de-a 17-a vizită la Moscova de când Rusia a invadat Ucraina.
Mai nou, şi Ungaria va colabora cu SUA pentru industria sa nucleară. Compania energetică ungară MVM Group a semnat luna trecută cu Westinghouse un contract de 114 milioane de dolari pentru furnizarea de combustibil nuclear. Cu Rosatom pentru construirea primei sale centrale nucleare colaborează şi Turcia. Este vorba de proiectul Akkuyu, de 25 miliarde de dolari, aflat într-un stadiu mult mai avansat de dezvoltare decât Paks 2. Lucrările de construcţie au început în 2018, iar prima unitate ar trebui să producă energie în 2026. Dar şi aici sunt probleme.
Din presa turcă şi internaţională reiese că finanţarea din Rusia s-a blocat, sau a îngheţat, din cauza sancţiunilor americane (de vorbeşte de 2 miliarde de euro îngheţate la JP Morgan). Dacă iniţial s-au demarat lucrări de construcţie concomitente pentru mai multe unităţi, în ultimele luni s-a lucrat la un singur reactor. Iar muncitorii nu şi-au mai primit salariile. S-a zvonit şi că Rusia vrea să-şi vândă o parte semnificativă din participaţia la proiect.
În planul iniţial, primul reactor de la Akkuyu ar fi trebuit pus în funcţiune în 2023. Ţinta a fost mutată apoi pentru 2025. Actuala ţintă este aprilie 2026. Dar între timp se pare că Turcia încearcă să se îndepărteze de Rusia ca sursă de energie, prelungind cu doar un an un contract de import de gaze ruseşti esenţiale pentru cooperarea energetică dintre două ţări. În schimb, Ankara intenţionează să investească în producţia de gaze din SUA.
