Business Internaţional

Ungaria îşi extinde politicile tradiţionaliste de impulsionare a natalităţii prin naţionalizarea clinicilor de fertilitate şi recompensarea „mamelor eroine“ pentru a evita depopularea, cauzată, printre altele, de sărăcia de acasă şi de oportunităţile mai mari din Vest. „În Europa Vestică, răspunsul este imigraţia. Noi vrem copii unguri.“

Premierul Ungariei Viktor Orban: Există forţe politice în Europa care vor înlocuirea populaţiei pentru motive ideologice.

Premierul Ungariei Viktor Orban: Există forţe politice în Europa care vor înlocuirea populaţiei pentru motive ideologice.

Autor: Bogdan Cojocaru

17.01.2020, 22:23 1879

Guvernul naţionalist al Ungariei, unul cu o retorică antiimigraţionistă puternică, a pus stăpânire pe clinicile de fertilitate, pe care le consideră sector strategic, promite scutiri de taxe pe viaţă pentru „mamele eroine“ şi impulsioneză cu alocaţii substanţiale femeile să rămână gravide pentru a inversa declinul demografic al ţării. Ungaria, ca mai toate economiile est-europene, îşi pierde oamenii şi mai ales tinerii pentru că aceştia pleacă în alte ţări din motive financiare. Îi va reuşi premierului Orban planul tradiţionalist şi nativist? Va reuşi Ungaria să-şi îmbunătăţească nivelul de trai într-atât încât să oprească exodul ungurilor tineri spre ţări mai liberale?

Până acum, eforturile guvernului Orban de a stimula natalitatea nu au reuşit să oprească tendinţa negativă a natalităţii. Iar în perioada 2013-2019, creşterea nivelului de trai în Ungaria, aşa cum este indicat de PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut mai lent decât în România. Cele mai eficiente politici de sporire a natalităţii, aplicate în statele europene nordice, se concentrează mai mult pe egalitatea socială şi de gen şi pe garantarea unei educaţii de calitate şi mai puţin pe aspectul bănesc, cum este cazul în Europa de Est.

Populaţia lumii va exploda de la 7,5 miliarde de persoane în 2017 la aproape 10 miliarde în 2050, arată estimările ONU. Însă acest boom va ocoli Europa de Est. În perioada analizată, populaţia Bulgariei se va reduce cu 23%, cea a României cu 17%, iar cea a Ungariei şi Poloniei cu 15%.  Statele occidentale îşi rezolvă problemele demografice, de care depinde dezvoltarea economiilor, în parte cu import de oameni, de forţă de muncă. Guvernele Poloniei şi Ungariei au discursuri puternic anti-imigranţi. Însă Polonia beneficiază de migraţia ucrai­nenilor spre UE, care atenuează efectele eroziunii forţei de muncă locale. Guvernul Ungariei mizează mai mult pe politicile de încurajare a natalităţii.

Premierul maghiar Viktor Orban a stabilit că industria clinicilor de fertilitate este un sector „strategic“ pentru Ungaria şi că guvernul trebuie să ofere tratament de fertilizare asistată gratuit, scrie Financial Times. Premierul a explicat într-un discurs că tratamentele de fertilizare in vitro vor fi disponibile pentru femei de luna viitoare. Decizia vine după ce luna trecută guvernul a naţionalizat şase clinici de fertilitate.

„Am cumpărat toate firmele care aveau operaţiuni pe această piaţă“, a afirmat Orban, precizând că sectorul este „de acum de importanţă naţională strategică“ şi că a devenit un cvasimonopol de stat. Premierul a sugerat că investitorii privaţi ar face bine să se abţină să investească în sector deoarece „nu vor obţine nicio permisiune“. De când sute de mii de refugiaţi sirieni şi-au părăsit în 2015 ţara devastată de război pentru a căuta o viaţă nouă în Uniunea Europeană, Orban şi-a intensificat retorica antiimigranţi şi a făcut o prioritate pentru Ungaria din creşterea ratei natalităţii. În urmă cu un an, Orban, care aminteşte adesea că Ungaria trebuie să-şi protejeze „rădăcinile creştine“ şi că poporul ungar este apărătorul Europei creştine, a oferit un împrumut special familiilor tinere pe care acestea nu mai trebuie să-l ramburseze dacă între timp li se naşte al treilea copil - guvernul oferă femeilor cu vârste mai mici de 40 de ani credite de până la 10 milioane de forinţi (31.290 euro) când acestea se căsătoresc, iar împrumutul devine nereturnabil dacă femeia naşte cel puţin trei copii.

De asemenea, şeful guvernului maghiar insistă cu exceptarea de la plata impozitului pe venit a femeilor cu cel puţin trei copii, scrie Bloomberg. Astfel, ar fi extinsă o politică de care beneficiază în prezent pe viaţă mamele cu patru sau mai mulţi copii.

În 2016, Ungaria avea 2,74 de milioane de familii, dintre care 211.066 aveau trei sau mai mulţi copii, potrivit unui recensământ efectuat în acel an. Dacă au copii, familiile tinere beneficiază de o serie de facilităţi cum ar fi subvenţii pentru construirea unei locuinţe sau pentru achiziţionarea unui automobil. La începutul lunii februarie 2019, guvernul Orban a lansat cu surle şi trâmbiţe Planul Naţional pentru Protejarea Familiei, cu care speră să frâneze scăderea demografică. Însă până la finalul anului nu au fost observate efecte pozitive notabile, scrie Emerging Europe.

Potrivit datelor biroului central de statistică, în 2019 rata de ferilitate (numărul mediu de copii pe care i-ar naşte o femeie în cursul vieţii sale fertile) a scăzut cu 0,01 puncte  în raport cu anul anterior, la 1,48, iar populaţia s-a redus cu 2,5%. Între 2008 şi 2018, Ungaria a pierdut, după estimările ONU, un milion de persoane din cauza emigraţiei. Exodul creează penurii de locuri de muncă în sectoare cum ar fi turismul estival. Populaţia ţării scade cu circa 32.000 de persoane pe an. Polonia se confruntă şi ea cu un exod al populaţiei, dar a primit în schimb peste un milion de muncitori ucraineni. „Se nasc din ce în ce mai puţini copii în Europa“, a spus Orban anul trecut într-un discurs privind starea naţiei. „În Europa Vestică, răspunsul este imigraţia. Noi vrem copii unguri.“

Retorica nativistă, antiimigranţi se îmbină bine cu cea tradiţionalistă. Laszlo Kover, preşedintele parlamentului, a declarat anul trecut că oamenii fără copii „nu sunt normali“ şi că aceştia „stau de partea morţii“.

Studiind tendinţele europene, Comisia Europeană a constatat că o caracteristică comună ţărilor cu rate de fertilitate stabile sau chiar în creştere este un grad ridicat de participare la forţa de muncă a femeilor. Acest lucru este vizibil mai ales la statele nordice, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia, care asigură sprijin larg părinţilor care muncesc dar care au copii, de orice vârstă, printr-un mix de acorduri generoase pentru concedii de maternitate/paternitate şi servicii de îngrijire a copilului disponibile tuturor. Politicile privind familia sunt concentrate în mare parte pe egalitatea socială şi de gen. Astfel, ambii părinţi sunt încurajaţi să muncească în timp ce au copil de întreţinut. Iar copiilor li se garantează îngrijire şi educaţie de calitate. În schimb, în Europa de Est politicile pro-natalitate sunt concentrate pe beneficii financiare. Spre exemplu, Polonia plăteşte părinţilor 500 de zolţi (115 euro) pe lună pentru fiecare copil sub programul 500plus. Dar nici aici această politică nu a dat rezultate notabile, stimulentele nereuşind până acum să schimbe traiectoria descendentă a ratei de natalitate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO