Business Internaţional

Ungaria joacă la două capete în strategia energetică cu cei mai puternici jucători ai lumii, Rusia şi SUA. Deocamdată n-a reuşit să înscrie

Exploatare de cărbune pentru termocentrala maghiară Matra. Sursele dominante de energie ale Ungariei sunt gazele naturale (31%), petrolul (27%) şi energia nucleară (16%).

Exploatare de cărbune pentru termocentrala maghiară Matra. Sursele dominante de energie ale Ungariei sunt gazele naturale (31%), petrolul (27%) şi energia nucleară (16%).

Autor: Bogdan Cojocaru

11.02.2019, 00:06 1596

Ungaria este o ţară săracă în resurse naturale ener­getice, astfel că trebuie să importe sau să im­provizeze, măcar pentru liniş­tea alegătorilor. O asemenea stra­tegie este nesigură şi periculoasă.

Sursele dominante de energie ale Ungariei sunt gazele naturale (31%), petrolul (27%) şi energia nucleară (16%), potrivit Institutului pentru Afaceri Externe şi Comerţ din Budapesta. Cele mai ambiţioase planuri ale guvernului de la Budapesta pentru îmbogăţirea şi diversificarea surselor de energie se bazează pe gaze naturale, care ar urma să fie importate din Rusia şi România, şi pe o viitoare centrală nucleară, Paks II, dezvoltată în colaborare cu o companie rusească. Rusia este, deci, o verigă importantă în aceste planuri. Însă recent Budapesta a cerut şi ajutorul Washingtonului.

Săptămâna trecută, ministrul de externe maghiar Peter Szijjarto, aflat în vizită în SUA, i-a cerut secretarului american pentru energie Rick Perry să facă orice poate pentru a grăbi începerea producţiei la un zăcământ ro­mânesc din Marea Neagră unde gru­pul american Exxon şi Petrom, com­panie românească deţinută de gru­pul austriac OMV, controlează sonda  Domino-1, scrie Reuters. Astfel, a su­gerat Szijjarto, SUA ar putea ajuta Ungaria să-şi diversifice sursele de ener­gie şi să-şi reducă dependenţa de Rusia.

În acelaşi timp, autorităţile de la Budapesta intenţionează să ceară Mos­covei să amâne începerea colectării ra­telor aferente împrumutului de 12 mi­liarde de euro dat Ungariei pentru dez­voltarea proiectului Paks II până după ce noile reactoare vor începe să producă energie. Construcţia centralei ar fi trebuit să înceapă anul trecut, însă deocamdată facilitatea există poate doar pe hârtie. Proiectul este încon­jurat de atât de mult mister încât nimeni în afară de Budapesta şi Mos­cova nu poate fi sigur că există măcar un plan complet al noii centrale. Nu este clar dacă Moscova va accepta noile condiţii. Cererea guvernului ma­ghiar se justifică având în vedere pro­fiturile grase încasate de ruşi din alte împrumuturi acordate altor ţări pentru construirea de centrale nucleare. Dacă Budapesta va începe să plătească înainte ca Paks II să producă energie, sănătatea fiscală a Ungariei va avea de suferit, remarcă Bellona, o fundaţie de mediu norvegiană. Centrala ar trebui să fie gata în 2026, când ar urma să în­ceapă şi plata dobânzilor. Însă cel mai realist termen de finalizare este 2032.

Revenind la gazele naturale din Marea Neagră la care Ungaria vrea acces, Exxon a anunţat în ianuarie că este încă în faza de evaluare a proiectului. Decizia finală de a investi depinde de factori precum „condiţii fiscale competitive şi stabile pentru con­ce­siunile offshore pe durata acordului“.

Directorul executiv al OMV Rainer Seele a declarat săptă­mâna trecută că grupul discută cu guvernul român despre acest proiect, estimat la mai multe miliarde de euro. 

Ministrul Szijjarto a explicat că este în interesul strategic al Ungariei ca Petrom şi Exxon să facă investiţiile ce­rute pentru ca gazele din Marea Neagră să fie aduse la suprafaţă şi ca Ungaria să primească acces la această no­uă sursă de energie. Ungaria ar pu­tea importa gaze printr-o conductă pe care România o construieşte. Budapes­ta a blocat prelungirea conductei până în Austria. În noiembrie, Perry a cerut Ungariei şi statelor vecine să respingă gazoductele ruseşti, despre care Washingtonul spune că sunt folosite de Moscova pentru a-şi consolida influ­enţa în Europa de Est şi Balcani. Unga­ria îşi importă cea mai mare parte din gazele consumate din Rusia. Anul trecut, guvernul maghiar a acceptat să cumpere 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale ruseşti în 2020. Zilele trecute, ambasadorul maghiar la Mosco­va Norbert Konkoi a declarat că Ungaria este interesată să participe la pro­iectul rusesc de gaze naturale Turkish Stream, care aduce com­bus­tibil din Rusia în Turcia şi de acolo în Europa Centrală prin Bulgaria şi Serbia. Serbia a anunţat că va începe con­stru­irea tronsonului din TurkStream de pe teritoriul său în mar­tie sau aprilie. Celălalt proiect ener­getic rusesc la care Budapesta s-a an­gajat cu entuziasm, Paks II, pare a fi atât de important încât guvernul maghiar a înfiinţat un minister special care să se ocupe de el.

Janos Suli, ministrul maghiar care supra­ve­ghează proiectul, a descris cererea către Moscova de amânare a rambursărilor ca pe o chestiune de rutină.

„Vom începe rambursarea după ce centrala va începe să producă. Nu există niciun prejudiciu, nici o plată suplimentară. Este vorba de doar o reşalonare“, a spus ministrul. Deşi construcţia nu a început, Budapesta a cheltuit deja aproape un miliard de dolari cu acest proiect.

În timp ce condiţiile acordului cu Rusia şi cu Rosatom, compania rusă care ar trebui să construiască centrala, rămân secrete, aranjamentele financiare ale Moscovei cu alte ţări pentru construirea de centrale nucleare sugerează că doar dobânzile s-ar putea dovedi foarte scumpe pentru Budapesta. Astfel, un acord ce conţine un împrumut de 11,4 miliarde de dolari, pe 30 de ani, semnat de  Rosatom cu Bangladeş pentru construirea centralei nucleare Rooppur va aduce Moscovei un profit de opt miliarde de dolari. Un contract cu un împrumut de 25 de miliarde de dolari pe 35 de ani între compania rusă şi Egipt pentru centrala Dabaa ajunge la valoarea totală de 71 de miliarde de dolari. Un alt acord, de 76 miliarde de dolari, între Rosatom şi Africa de Sud a căzut după ce s-a demonstrat că proiectul a fost negociat în secret. Dacă înţelegerea ar fi fost menţinută, aceasta ar fi scos din ţară echivalentul a un sfert din PIB-ul sud-african înainte ca reactoarele să fie puse în funcţiune. Rosatom îşi poate permite să acorde împrumuturi riscante mulţumită ajutoarelor de stat enorme pe care le primeşte. Subvenţiile pot fi transformate în împrumuturi, iar împrumuturile pot deveni pe hârtie profituri pentru companie. Însă cum bugetul Rusiei este din ce în ce mai dificil de alimentat, este foarte probabil ca ajutoarele de stat să se reducă. În aceste condiţii, Rosatom cere memorandumuri de înţelegere cu orice guvern care se arată interesat să colaboreze cu ruşii în producţie de energie nucleară. Multe din ţările cu care compania rusă are astfel de acorduri, ţări ca Iordania, Congo, Nigeria, Bolivia, nu vor avea mult timp infrastructura de care este nevoie pentru susţinerea energiei nucleare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO