Ungaria se pregăteşte pentru ceea ce ar putea deveni cea mai puternică dezvoltare a sectorului local al energiei eoliene din ultimele decenii. Guvernul ţării a dezvăluit recent un plan de creştere a capacităţii interne de energie eoliană de zece ori până în 2030, de la 330 MW în prezent la 3.000-4.000 MW, marcând o schimbare radicală de strategie după aproximativ 15 ani fără aproape nicio dezvoltare de noi parcuri eoliene, scrie Daily News Hungary.
Programul ambiţios a fost prezentat de ministrul economiei şi energiei, Istvan Kapitany, care îşi propune să transforme mixul de energie regenerabilă a Ungariei făcând din energia eoliană un contributor mult mai semnificativ, alături de sectorul energiei solare al ţării aflat în expansiune rapidă.
Într-un prim pas al noii strategii, statul va lansa o licitaţie pentru capacitate nouă de racordare la reţea de 700 MW până pe 31 august 2026. Dacă va avea succes, aceasta va fi urmată de licitaţii anuale care ar oferi capacitate suplimentară de 1.000 MW în anii următori. Spre deosebire de schemele anterioare pentru energie regenerabilă însă, dezvoltatorii nu vor primi subvenţii guvernamentale directe. Astfel, ofertanţii câştigători îşi vor asigura dreptul de a-şi conecta proiectele la reţeaua de electricitate a Ungariei, dar vor finanţa singuri parcurile eoliene.
Guvernul speră ca prin această abordare să evite boomul investiţiilor speculative care a însoţit la început dezvoltarea sectorului energiei solare al Ungariei.
Dezvoltarea sectorului energiei eoliene depinde masiv de modernizarea reţelei de electricitate a Ungariei. Potrivit planurilor guvernului, până la 1,5 miliarde din Fondul de Redresare şi Rezilienţă ar putea fi investite în infrastructura energetică.
Experţii din industrie spun că această modernizare este esenţială pentru că în urma anilor de investiţii insuficiente reţeaua Ungariei are probleme în a gestiona volume mari de electricitate verde. Odată modernizată, reţeaua ar putea susţine capacitate nouă de energie regenerabilă de aproximativ 1.000 MW anual.
Ungaria are deja o capacitate solară instalată de aproximativ 8.600 MW, ceea ce face ca energia solară să fie de departe principala sursă de energie regenerabilă a ţării. Totuşi, tot mai mulţi experţi susţin că sistemul a devenit dezechilibat. Panourile solare produc electricitate în principal în timpul orelor însorite din timpul zilei, creând adesea o supraofertă şi reducând brusc preţurile la electricitate. În schimb, turbinele eoliene generează de obicei mai multă electricitate seara, în lunile de iarnă şi pe vreme înnorată, ajutând la atenuarea fluctuaţiilor producţiei de energie verde.
Se preconizează că turbinele eoliene moderne vor deveni semnificativ mai eficiente după ce guvernul a majorat recent înălţimea maximă permisă a acestora de la 130 de metri la 199 de metri.
Deşi condiţiile eoliene din Ungaria sunt mai puţin favorabile decât cele din regiunile offshore din nordul Europei, noile turbine ar putea atinge totuşi factori de capacitate de peste 25%, considerabil peste cele ale instalaţiilor solare ce au o medie de aproximativ 15%.
Anunţul a iscat interes semnificativ la nivelul sectorului energetic al Ungariei, însă există provocări substanţiale.
În Ungaria, dezvoltarea parcurilor eoliene a fost practic îngheţată în 2010, ceea ce înseamnă că dezvoltatorii trebuie să navigheze printr-un mediu de reglementare învechit. De asemenea, grupurile ce activează pentru conservarea păsărilor au îndemnat guvernul să se asigure că protejarea vieţii sălbatice rămâne un factor central în cadrul planificărilor viitoare.
Dezvoltatorii se confruntă şi cu provocări comerciale. Finanţarea proiectelor eoliene la scară largă rămâne dificilă deoarece pieţele de electricitate au devenit tot mai volatile, ceea ce face ca estimările de venituri pe termen lung să fie mai puţin previzibile pentru bănci şi investitori.
În ciuda obstacolelor însă, mulţi din industrie consideră că sectorul maghiar al energiei regenerabile intră într-o nouă fază. În loc să se bazeze aproape exclusiv pe energia solară, guvernul ţinteşte un sistem energetic mai diversificat, în care energia eoliană, solară şi stocarea în baterii să contribuie împreună la îmbunătăţirea stabilităţii reţelei şi reducerii dependenţei de combustibilii fosili.
Dacă ţinta de 3.000-4.000 poate fi atinsă până 2030 rămâne de văzut. Mulţi experţi cred că atingerea acestei cifre din punct de vedere al proiectelor aflate în construcţie este realistă, chiar dacă nu întreaga capacitate va fi conectată la reţea până atunci.
Dacă programul va avea succes, industria eoliană a Ungariei ar putea înregistra cel mai puternic avans de la începutul dezvoltării energiei regenerabile, punând capăt unei perioade de peste un deceniu de stagnare şi remodelând fundamental piaţa maghiară a electricităţii.