Expertul în energie Dávid Korányi estimează că o anchetă din partea Comisiei Europene privind acordul Ungariei cu Rusia pentru construirea a două reactoare la Paks ar putea dura câţiva ani. Dacă Bruxellesul decide să nu permită dezvoltarea proiectului, Budapesta poate ataca hotărârea la Curtea Europeană de Justiţie, ceea ce ar prelungi timpul până la clarificarea situaţiei. Până atunci, dacă Ungaria începe lucrările fără consimţământul Comisiei Europene şi dacă mai târziu decizia CE de a bloca proiectul devine definitivă, Ungaria ar putea fi amendată cu peste un miliard de euro.
Pe de altă parte, este în interesul Rusiei să ţină Ungaria sub contract cât mai mult posibil. Cazul Bulgariei ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare. Proiectul contrucţiei centralei nucleare bulgăreşti Belene a murit încă din faşă. Guvernul bulgar a angajat Atomstroyexport pentru a construi la Belene o centrală de 2.000 MW, dar acum compania rusească pretinde Sofiei daune de 1,3 miliarde de dolari pentru anularea proiectului, daune reprezentând costurile începerii construcţiei unui reactor în Rusia. Nu se ştie dacă în contractul dintre Ungaria şi Rusie este prevăzută o astfel de clauză deoarece toată afacerea a fost pusă la secret de guvernul de la Budapesta.
Declaraţii care se bat cap în cap
János Lázár, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a anunţat săptămâna trecută că Balázs Sonkodi, secretarul de stat al cabinetului premierului, a discutat cu oficiali ai Euratom Supply Agency, care va evalua acordul de aprovizionare pentru centrala maghiară, şi a reuşit să clarifice toate incertitudinile. Potrivit lui Lázár, între părţi a fost iniţiat un acord prin care CE va închide curând cazul. El a mai spus că Budapesta a acceptat obiecţiile Comisiei şi se va ghida după un model finlandez pentru procurarea combustibilului noilor reactoare.
Însă un purtător de cuvânt a confirmat doar că Ungaria a iniţiat discuţii cu ESA în privinţa contractului de furnizare de combustibil încheiat cu Rusia pentru a se asigura compatibilitatea acestuia cu regulile UE. Două zile mai târziu, Lázár a comunicat un rezultat al vizitei la Bruxelles ceva mai diferit faţă de cel din primele comentarii. El a spus că Ungaria a înlăturat toate barierele care împiedicau CE să aprobe acordul de aprovizionare privind extinderea centralei de la Paks. Lázár a adăugat că soluţia este acceptabilă şi pentru Rusia. Potrivit acordului iniţial, semnat la Moscova în ianuarie 2014, Rusia ar fi fost furnizorul combustibilului timp de 20 de ani.
Modelul finlandez la care oficialul maghiar a făcut referire este, probabil, cel al reactorului Fennovoima, din nordul Finlandei, care va fi alimentat cu combustibil de Rosatom prin subsidiara TVEL. El va intra în funcţiune în 2024.
În decembrie anul trecut TVEL a anunţat că, în urma unei inspecţii a Autorităţii Maghiare pentru Energie Nucleară, licenţa de funcţionare pentru cel de-al doilea reactor al Paks a fost prelungită cu 20 de ani, până în decembrie 2034. Aceasta înseamnă că TVEL va rămâne furnizorul pentru Paks pe timpul întregii vieţi a reactoarelor.
Însă înţelegerea dintre Finlanda şi Rusia este diferită. Rosatom va furniza combustibil în perioada de garanţie a reactorului pe care îl construieşte, iar după aceea va fi organizată o licitaţie internaţională. De asemenea, în cazul Finlandei, în proiect nu sunt implicate fonduri publice. Rosatom contribuie cu propriul capital, iar Finlanda se ocupă cu deşeurile de combustibil nuclear. Acest deşeuri pot fi reprocesate şi refolosite. În acordul ruso-maghiar, deşeurile sunt luate în Rusia.
