Business Internaţional

Ungaria, o ţară care a zdrobit Anglia la fotbal şi a investit 2,5 miliarde euro în acest sport într-un deceniu, îşi îngenunchează învăţământul prin subfinanţare şi restricţionarea dreptului profesorilor de a protesta

Copii maghiari veniţi să viziteze Puskas Arena înainte de meciul Ungaria-Anglia. 
În Ungaria, politicienii partidului de guvernământ Fidesz şi aliaţii lor deţin 11 dintre cele 12 echipe din liga de top a ţării.

Copii maghiari veniţi să viziteze Puskas Arena înainte de meciul Ungaria-Anglia. În Ungaria, politicienii partidului de guvernământ Fidesz şi aliaţii lor deţin 11 dintre cele 12 echipe din liga de top a ţării.

Autor: Bogdan Cojocaru

19.06.2022, 13:07 1070

În 2018, un clip de promovare a noului megastadion de fotbal Puskas Arena din Budapesta îl înfăţişa pe premierul Viktor Orban şutând o minge de pe balconul cabinetului său şi trimiţând-o de-a lungul oraşului, peste Dunăre şi direct pe scena sportivă - o investiţie de peste 600 de milioane de euro. Pentru observatorii externi, Orban ar fi putut la fel de bine să dea cu şutul la un sac de bani.

În 2017, echipa naţională de fotbal a Ungariei a pierdut în faţa Andorrei şi Luxemburgului. În 2018, a fost înfrântă de  Kazahstan. De când venise la putere, în 2010, Orban, prin guvernele sale, investise în fotbal circa două miliarde de euro, dar industria fotbalistică maghiară se încăpăţâna să nu dea rezultate, după cum scrie Reuters.

Doar în 2018 investiţiile au atins aproape 400 de mili­oane de euro, potrivit datelor Asociaţiei un­gare a fotbalului. Iar banii nu s-au oprit acolo, investiţiile ajungând acum la 2,6 miliarde de euro. Efortul financiar a fost pus pe seama pasiunii până aproape de obsesie a premie­rului pentru fotbal. Chiar şi satul natal al lui Orban s-a pricopsit cu un megastadion de fotbal – unul dintre cele 1.300 de stadioane construite sau renovate din 2010 încoace. Din curtea casei premierului mai sunt doar câţiva paşi până la arena sătească cu o capacitate pentru spectatori mai mare decât populaţia aşezării.

Iar această pasiune a sa nu s-a rezu­mat doar la Ungaria. Din 2013 şi până în 2018, guvernul de la Budapesta a cheltuit 55 de milioane de euro din bani publici pe academii de fotbal şi stadioane pentru comunităţile maghiare din România, Slovacia, Ucraina, Serbia, Croaţia şi Slovenia. Dar a venit iunie 2022 cu zdrobirea echipei Angliei de către Ungaria. Este o victorie pentru sportul ma­ghiar şi pentru politica lui Orban. Iar politica face ca lucrurile să se complice.

Fotbalul nu a rămas doar un sport. Investiţiile au crescut pe măsură ce partidul premierului, Fidesz, şi-a întărit controlul asupra economiei, societăţii şi presei. Fotbalul a ajuns să fie puternic pro­movat de ziarele, televiziunile şi site-urile de informaţii deţinute de politicieni sau oameni de afaceri apropiaţi de Fidesz sau lui Orban. Meciurile de fotbal au devenit un instrument de propagandă şi promovare pentru oamenii partidului.

Un important ziar local a găsit că membrii Fidesz care se duc la meciuri pos­tează pe reţelele de socializare mai multe poze cu mulţimile de spectatori decât cu jocul propriu-zis. Iunie este luna fotbalului ma­ghiar, dar este şi luna protestelor profesorilor. Ei cer nu doar salarii mai mari, ci şi ca guvernul să nu le ia dreptul de a protesta. Când Orban a luat decizia ca în noul său guvern, cel format după alegerile câş­tigate recent fără drept de apel, educaţia să intre sub responsabili­ta­tea ministerului de interne, sin­di­ca­tele din învăţământ au acuzat militarizarea educaţiei publice.

Profesorii au făcut greve chiar dacă anul trecut guvernul a hotărât majorarea salariilor lor cu 10%, dar pe parcursul a trei ani. Inflaţia anualizată este mai mare de 10%. Sindicatele cer o majorare de cel puţin 45%. Într-un raport de ţară recent al Comisiei Europene se arată că penuria de profesori este o problemă care se agravează în Ungaria. Numărul orelor pre­date este foarte ridicat, în timp ce salariile sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, scrie Hungary Today.

Datele biroului de statistică Eurostat sugerează că situaţia nu ar fi chiar atât de gravă din punctul de vedere al numărului de profesori. Spre exemplu, la învăţământul primar raportul elevi/învăţători (şi altfel de cadre didactice) este de 10, un rezultat foarte bun. Spre comparaţie, în cazul României raportul este de 19, cel mai mare din UE (la alte tipuri de învăţă­mânt, raportul este mai mic, ceea ce înseam­nă presiuni mai mici pe profesor). Însă, scrie Comisia Europeană în analiza despre Ungaria, acolo există penurii serioase de profesori pentru materii spe­cifice cum sunt matema­tica, ştiinţele şi limbile străine.

Cu lipsă gravă de profesori se confruntă în special şcolile pentru copii cu dizabilităţi. Mai mult de jumătate din absolvenţii facultăţilor de învăţământ părăsesc acest drum şi îşi caută de lucru în alte domenii din cauza numărului prea mare de ore de predare şi a salariilor mici.

Numărul de ore de predat pentru un profesor din Ungaria este cel mai mare din UE şi din cauza lipsei de personal în şcoli, profesorii trebuie să facă şi munci ce nu ţin de meseria lor, cum ar fi program after-school. Salariile profesorilor din Ungaria sunt cele mai mici din grupul statelor UE membre şi ale OCDE. Mai mult, managementul centralizat al şcolilor îi lasă pe directori cu prea puţină autonomie şi instrumente pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului. Între timp, Fidesz a „colonizat“ fotbalul maghiar, aşa cum a făcut şi cu media. Politicienii partidului şi aliaţii lor deţin 11 dintre cele 12 echipe din liga de top a ţării. O mare parte din finanţarea pentru proiectele pentru stadioane a venit de la firme de construcţii care au legături cu Fidesz. Acestea primesc scutiri de taxe generoase dacă donează bani către o echipă sportivă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO