De la Budapesta la Bratislava sau Viena în 2 ore cu trenul? Ar fi „cel mai mare proiect feroviar din viaţa noastră“, a exclamat secretarul de stat maghiar Laszlo Mosoczi. Astfel de călătorii ar fi posibile peste 10 ani, prin realizarea unui proiect la care colaborează Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, adică statele din Grupul Vişegrad şi Austria.
Pe scurt, acesta presupune legarea capitalelor acestor ţări prin rute feroviare de mare viteză. Dacă planurile devin realitate, trenul ar face de la Budapesta la Praga 3 ore şi jumătate, iar din capitala ungară la Varşovia 5 ore şi jumătate. În prezent, aceste capitale nu sunt nici pe departe izolate. Budapesta şi Viena sunt noduri feroviare importante în regiune, iar din Cracovia, oraş mare din Polonia, spre Praga, o rută de 400 de kilometri, pleacă zilnic peste 10 trenuri, care fac în medie 7-8 ore.
Belgradul este legat de Bar, oraş-staţiune din Muntenegru, de o linie directă - una dintre cele mai frumoase călătorii cu trenul din Balcani -, unde garniturile au ataşate şi vagoane pentru transportul automobilelor. Spre comparaţie, o călătorie de la Bucureşti la Budapesta durează 16 ore, iar pentru Bucureşti-Sofia este nevoie de 9 ore. Spre Belgrad din capitala României nici măcar nu se poate pune problema unui drum cu trenul. Bucureşti-Timişoara, o rută de 530 de kilometri, este făcută în 10 ore, dacă trenul nu are întârzieri. Bucureştiul în special şi România în general sunt izolate feroviar de statele vecine.
Până nu demult, cele mai multe dintre capitalele vest-europene erau legate feroviar, mai ales prin trenuri de noapte, care ajungeau inclusiv la Varşovia sau Moscova. Însă aceste rute n-au rezistat concurenţei sălbatice din transportul aerian, unde lupta pentru cotă de piaţă a dus la preţuri incredibil de mici.
Trenurile de noapte aveau multe avantaje în acelaşi timp: nu existau timpii de aşteptare ca la aeroport, existau diferite grade de confort, în funcţie de preţ, iar trenul ajungea chiar în oraşul-destinaţie, nemaifiind nevoie, ca în cazul aeroporturilor, de încă un drum cu autobuzul sau metroul. În zilele noastre, când se pune problema reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, trenurile de noapte şi călătoriile cu trenul în general au revenit în actualitate.
Trenul poluează mai puţin decât avionul, iar o mare parte din rute sunt electrificate. Dacă trenurile care vor lega capitalele statelor din Grupul de la Vişegrad vor fi de noapte, nu este clar. Planul vizează în primul rând conectarea oraşelor, acolo unde este cazul, la reţeaua feroviară de mare viteză din Europa.
Secretarul de stat maghiar Mosoczi a insistat că proiectul va garanta un viitor sustenabil pentru căile ferate ungare, scrie Hungary Today. Ungaria a cheltuit peste 5,6 miliarde de euro pe dezvoltarea căilor ferate în ultimii 15 ani. Iar guvernul ar putea investi „de câteva ori mai mult decât atât“ în viitor pentru îmbunătăţitea competitivităţii sistemului, a spus Mosoczi.
Guvernul său, considerat unul populist, se pregăteşte de alegeri. El a făcut aceste afirmaţii cu prilejul unor discuţii despre construirea rutei Budapesta-Varşovia. Proiectul va fi finanţat, însă, în mare parte nu cu bani de la guvern ci cu fonduri de la Uniunea Europeană. Problema este că atât guvernul de la Budapesta, cât şi cel de la
Varşovia sunt acuzate că nu respectă statul de drept şi din această cauză riscă sancţiuni din partea instituţiilor UE.
Accesul la fondurile europene le-ar putea fi restrâns dacă partidele de guvernare reuşesc să păstreze puterea după alegeri şi nu-şi schimbă politicile.
Proiectele prevăd că pe rutele avute în vedere trenurile vor circula cu viteze de 250-300km/h, poate chiar mai mult. Ministerul ungar al inovaţiei apreciază că investiţiile uriaşe, de aproape 2,8 miliarde euro, sunt justificate deoarece vor reduce traficul rutier şi aerian, vor proteja mediul şi vor încuraja turismul.
Zona lacului Balaton va avea de câştigat. Pe aceste linii vor putea circula şi trenurile intercity interne. Calculele preliminare arată că noua reţea va permite transportul a circa 20 de milioane de oameni pe an. Deocamdată n-au fost stabilite traseele, dar în partea ungară acestea vor acoperi unele dintre cele mai aglomerate drumuri. Ungaria este prima dintre ţările implicate care şi-a terminat partea sa de studii de fezabilitate.
Proiectul este privit mai ales ca o linie directă între Budapesta şi Varşovia cu ramuri spre Praga, Bratislava şi Viena. Ţările V4 sunt considerate oile negre ale UE datorită deselor poziţii contrare la adresa politicilor comune europene. Guvernul de la Budapesta este implicat serios în alt proiect feroviar, Budapesta-Belgrad, care are de data aceasta şi implicaţii geopolitice. Linia, deja existentă dar care este în curs de modernizare pentru a permite transportul de marfă şi călători cu viteze mai mari, este dorită de China.
Ruta ar facilita transportul de mărfuri chineze spre piaţa europeană dinspre capul de pod european pe care China şi l-a asigurat cumpărând portul grecesc Pireu. Lucrările de construcţie au revenit unor companii chineze, care folosesc muncitori chinezi.
