Business Internaţional

Ungaria vrea să obţină independenţă alimentară prin dezvoltarea sectorului agricol naţional şi realizarea unui lanţ comercial integrat. În regiune, România este singurul stat care importă mai multe produse agricole decât exportă

Ungaria vrea să obţină independenţă alimentară prin dezvoltarea sectorului agricol naţional şi realizarea unui lanţ comercial integrat. În regiune, România este singurul stat care importă mai multe produse agricole decât exportă

Janos Lazar, fostul şef de cabinet al premierului maghiar Viktor Orban: Este greu să înţelegi de ce Ungaria trebuie să importe mâncare deşi suntem o ţară care are suficient teren agricol şi apă proaspătă pentru hrănirea populaţiei.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.11.2021, 23:01 9653

Ungaria produce alimente de 1.800 de euro pe hectar de teren cultivat. Austriecii au un randament de 3.000 de euro, polonezii de 2.500 de euro, în timp ce la campioana Europei, Olanda, valoarea producţiei agricole la hectar este de 18.000 de euro. Acesta este unul din argumentele folosite de un influent politician maghiar pentru a propune ca Ungaria să facă eforturi suplimentare pentru a-şi urca agricultura mai sus pe lanţul valoric.

Una din măsurile prin care acest lucru poate fi realizat, spune el, este înlocuirea lanţurilor de discount străine cu unele locale. În felul acesta fermierii maghiari vor avea acces mai facil la piaţa de desfacere. Politicianul nu a menţionat şi România în comparaţia sa, dar, potrivit unor calcule bazate pe date de la Eurostat, în România valoarea producţiei agricole este de 1.345 de euro pe hectar de teren cultivat (valoarea în euro a producţiei din 2020 raportată la suprafaţa de teren cultivat din 2016, acestea fiind cele mai recente cifre).

Politicianul cu pricina, Janos Lazar, fost şef de cabinet al premierului Viktor Orban şi acum comisar guvernamental pentru agricultură, a mai atras atenţia şi asupra faptului că Olanda, campionul productivităţii agricole, are 12 dintre cele mai mari 15 companii de alimente din Europa.

Dar şi alte statistici agricole ilustrează eficienţa sectorului. Potrivit datelor Comisiei Eu­ropene, Ungaria a exportat anul trecut pro­duse agricole de 9,6 mld.  euro, la o po­pu­laţie de 9,7 milioane de locuitori, ceea ce în­seamnă exporturi agricole de aprope 1.000 de euro per capital. Importurile s-au situat la 6,5 mld. euro.

În aceeaşi perioadă, Polonia a exportat pro­duse agricole de 31,8 miliarde euro, la o po­p­u­laţie de 38 de milioane de locuitor, ceea ce înseamnă exporturi agricole de 837 de euro per capita. Importurile au fost de 28,5 mld. euro.

În acelaşi an, România a avut exporturi de produse agricole de aproape 7 miliarde de euro, la o populaţie de 19,2 milioane de locuitori. Astfel, exporturile au fost de 364 de euro per capita. Dintre cele trei state, România este singurul care a avut importurile mai mari decât exporturile: a importat produse agricole de 8,8 miliarde euro.

„Este greu să înţelegi de ce Ungaria trebuie să importe mâncare deşi suntem o ţară care are suficient teren agricol şi apă proaspătă pentru hrănirea populaţiei“, a spus Janos Lazar într-un interviu pentru site-ul economic Portfolio.hu. Politicianul, un susţinător îndârjit al partidului de guvernământ, a explicat că este extrem de important ca jucătorii maghiari să dezvolte o producţie de materie primă de calitate, chiar dacă acest lucru se poate realiza doar prin intervenţia statului. El a sugerat şi că statul maghiar ar trebui să creeze un lanţ comercial integrat şi a amintit că există „o cantitate fără precedent de finanţare disponibilă pentru dezvoltarea zonelor rurale“.

Comentariile lui Janos Lazar vin în ajun de alegeri generale în care Orban şi partidul său vor înfrunta pentru prima dată o opoziţie ce pare unită. Iar fermierii şi zonele rurale sunt întot­deauna instrumente de manevră elec­to­rale folosite de partidele considerate populiste.

Însă nu poate fi ignorat nici faptul că Ungaria, ca multe alte state din regiune, s-a confruntat cu problema dependenţei de alţii în timpul crizei provocate de pandemie şi în criza actuală de energie.

De aceea, a spus Janos Lazar, este importată independenţa unei ţări, iar Ungaria trebuie să devină independentă în trei sectoare: cel al energiei, cel financiar şi cel alimentar. Până acum, Ungaria a reuşit să devină „suverană“ doar la producţia de carne de pasăre.  Agricultura ungară încă nu este capabilă de o producţie de calitate în industria cărnii de porc sau a laptelui.

Janos Lazar crede că este foarte important pentru Ungaria să urce pe lanţul valoric cu producătorii interni, procesatorii, distribuitorii şi retailerii. „Nu-i mai sprijiniţi pe retailerii şi discounterii străini!“, a cerut el.

„Faptul că suntem membri ai UE nu a eliminat posibilitatea aplicării unor politici ecomomice patriotice, ci doar a îngustat-o. Este suficient spaţiu pentru susţinerea jucătorilor interni.“ El este conştient că piaţa locală nu se poate descurca fără importuri şi că  unele produse din lapte şi carne va trebui aduse din străinătate încă mult timp de-acum încolo.

„Întrebat dacă poate fi considerat progres faptul că lanţurile mari de magazine universale sau de alimente precum Aldi şi Lidl oferă produse ungureşti în cantităţi mari“, politicianul a explicat că este vorba doar de marketing şi că aceia care cred altceva „sunt naivi“. El a mai spus că alte state au reuşit să reducă amploarea pe piaţă a lanţurilor de magazine străine şi a dat exemplul Austriei, Slovaciei şi Poloniei.

Janos Lazar este cunoscut pentru declaraţiile sale sfidătoare sau belicoase. În Polonia, cel mai mare lanţ de retail este Biedronka, deţinut de un grup portughez, însă, într-adevăr, jucătorii locali sunt nu doar bine reprezentaţi, ci şi exploratori ai pieţelor externe. Ambiţiile guvernului ungar pentru sectorul agricol nu sunt ceva nou. În 2019, ministrul de externe şi al comerţului Peter Szijjarto declara că guvernul vrea să-şi aducă ţara “n top 10 mondial al exportatorilor de cârnaţi, de pe locul 12 atunci.

 
AFACERI DE LA ZERO