În căutare de noi venituri, guvernul Ungariei vrea să impună o taxă de 35% pe câştigurile de capital pe care le obţin cetăţenii ungari din depozitele constituite la băncile din Elveţia. Dar o mare problemă pentru Budapesta ar putea fi obţinerea de informaţii de la autorităţile elveţiene, scrie The Wall Street Journal.
Timp de doi ani, până la sfârşitul anului trecut, guvernul de la Budapesta a permis ca activele să fie repatriate sub condiţia "nevinovată" a plăţii unui impozit de doar 10%, această măsură fiind considerată o amnistie fiscală. Acum, noua taxă, care ar urma să fie aplicată retroactiv, va fi considerată o pedeapsă penală.
Sumele repatriate de rezidenţii ungari în cei doi ani au totalizat 67 miliarde forinţi (304 mil. dolari), dar autorităţile estimează că activele deţinute de aceştia în străinătate valorează aproximativ 3,5 miliarde euro, potrivit lui Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban. El a adăugat că cea mai mare parte din aceste fonduri este ascunsă în conturile bancare din Elveţia şi că guvernul intenţionează să ceară autorităţilor elveţiene informaţii referitoare la aceste depozite.
În prezent, Ungaria renegociază acordurile fiscale interguvernamentale cu mai multe ţări. Acordul cu Elveţia datează din 1982. Cu toate acestea, obţinerea accesului la date va fi extrem de dificilă, a spus Sandor Szmicsek, consilier la Mazars Hungary.
"Un acord între Elveţia şi Ungaria privind impozitarea activelor deţinute la băncile elveţiene nu este exclus, însă este puţin probabil ca autorităţile elveţiene să pună la dispoziţie informaţii cu privire la aceste active şi la titularii lor", a afirmat Szmicsek.
Conform actualelor reglementări, rezidenţii ungari care au conturi bancare în Elveţia trebuie să dea o declaraţie prin care să menţioneze dacă vor ca informaţiile referitoare la activele deţinute să fie tratate public sau nu. În cazul primei variante, aceştia pot opta să plătească taxele sub legea elveţiană, însă datele vor fi disponibile şi autorităţilor din Ungaria.
Dar dacă se alege păstrarea confidenţialităţii, titularii conturilor sunt obligaţi, potrivit legislaţiei din Elveţia, să achite o taxă de 35% pe câştigurile de capital. Din această taxă, statul ungar va primi 75%, iar Elveţia va păstra 25%.
De la taxe pe câştiguri de capital la impozitarea jocurilor de noroc online
Cabinetul de la Budapesta vrea, de asemenea, să impoziteze cu 20% veniturile operatorilor de jocuri de noroc online, urmând să colecteze astfel anul acesta zece miliarde de forinţi (3,4 milioane euro) la bugetul de stat. Guvernul a trimis proiectul de lege spre aprobare Comisiei Europene, notează Portfolio.hu.
Potrivit proiectului, guvernul intenţionează să acorde licenţe pe termen de cinci ani pentru jocuri de noroc online, precum pariuri sportive, jocuri de cărţi, jocuri de cazinou, curse de ogari şi curse de cai. Taxa de autorizare pentru un singur tip de pariu va fi de 100 mil. forinţi (341.424 euro), iar firmele care va solicita licenţă vor trebui să aibă un capital social de minimum 200 mil. forinţi (683.000 euro).
Organizatorii vor fi obligaţi să plătească 20% din veniturile nete, plus un comision de supraveghere de 2,5% din veniturile nete trimestriale, care va varia între 100.000 de forinţi (341 euro) şi 50 mil. forinţi (170.700 euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
