În ultimele două decenii, şi mai ales în ultimii ani, nevoia urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră a schimbat gradual ordinea energetică mondială. Acum, ca urmare a războiului pornit de Rusia în Ucraina, securitatea energetică a redevenit o prioritate pentru mulţi şi, alături de schimbările climatice, o îngrijorare principală pentru cei care iau deciziile importante pentru naţiuni. Împreună, aceste priorităţi vor redefini planificarea energetică naţională, direcţiile comerţului cu energie şi într-un final economia lumii.
Ţările se vor reorienta din ce în ce mai mult către interior, prioritizând producţia internă de energie şi cooperarea regională chiar şi dacă vor continua cu tranziţia către o economie verde. Dacă ţările se retrag în blocuri energetice strategice, tendinţa de creştere a interconectivităţii riscă să lase loc unei ere a fragmentării energetice. Aceasta este concluzia unei analize a revistei americane Foreign Affairs.
În scenariul revistei americane de politică externă, pe lângă naţionalism economic şi deglobalizare, noua ordine energetică va fi definită de ceva ce puţini analişti au intuit pe deplin: intervenţiile guvernelor în sectorul energiei la o scară nemaivăzută în istoria recentă.
După patru decenii în care în general au căutat să-şi limiteze activitatea pe pieţele de energie, guvernele occidentale recunosc acum nevoia de a juca un rol mai extins în orice, de la construirea sau scoaterea din funcţiune a infrastructurii energetice bazate pe combustibil fosil la a influenţa unde companiile private cumpără sau vând energie pentru a limita emisiile de carbon prin certificate de emisii, subvenţii, permisiuni şi standarde. Cu o criză energetică de amploare nu este de glumit.
Recent, guvernul pakistanez s-a văzut nevoit să-şi ceară scuze maselor scandalizate de scumpirea energiei şi de penuria de electricitate. Pakistanul nu este un stat bogat, dar este o putere nucleară. India este cea mai populată democraţie din lume şi se confruntă şi ea cu o penurie de energie care, cel mai probabil, va continua.
Şi India este o putere nucleară. Regiunea este caracterizată de instabilitate.
CNN scrie că întreaga lume se confruntă cu scumpiri ale energiei care sfidează legile gravitaţiei. Unii se tem că acesta este doar începutul. Actuali şi foşti oficiali din energie au spus televiziunii americane că se tem că invazia rusă din Ucraina, care vine după ani de investiţii insuficiente în sectorul energiei, poate trimite lumea într-o criză care poate rivaliza sau chiar depăşi crizele petrolului din anii 1970-1980. Spre deosebire de acele episoade, cel din prezent nu se rezumă doar la petrol. S-au dezlănţuit, toate odată, o criză a ţiţeiului, una a gazelor naturale şi una a electricităţii, a spus şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei, Fatih Birol, pentru revista germană Der Spiegel. El crede că actuala furtună energetică va dura mai mult. Criza petrolului din anii í70 a distrus economia Vietnamului de Sud, ceea ce a dus în cele din urmă la căderea Saigonului apărat de americani în faţa ofensivei Vietnamului de Nord.
În Uniunea Europeană, cel mai grăitor exemplu de stat intervenţionist pe piaţa energiei este Ungaria. Acolo, guvernul controlează cea mai mare companie de profil, MVM, care se ocupă cu producţia, distribuirea şi vânzarea de electricitate. MVM, care deţine singura centrală nucleară ungară, domină piaţa şi este în extindere. Compania este esenţială pentru strategia guvernului premierului Viktor Orban de a ţine sub control preţurile energiei, cele pentru gospodării fiind în prezent printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Guvernul ungar ţine sub control şi preţurile carburanţilor prin plafonări, valabile de câteva zile doar pentru maşinile înmatriculate în Ungaria cu tonaj mai mic de 7,5 tone şi maşinile agricole. Preţurile motorinei şi benzinei sunt plafonate la 480 de forinţi (1,2 euro) litrul, în timp ce preţul pieţei, adică cel la care alimentează străinii şi autovehiculele de tonaj mare, este de 788 de forinţi pe litru pentru benzină şi de 771 forinţi pe litru pentru motorină, potrivit holtankoljak.hu. Tendinţa este de scumpire. În Polonia, guvernul a preferat să reducă TVA aplicată carburanţilor, ceea ce n-a stăvilit scumpirile. Statul croat a diminuat de mai multe ori acciza pe benzină şi motorină şi, recent, a emis garanţii pentru împrumuturi de un miliard de euro de care compania naţională de electricitate HEP are nevoie pentru întărirea securităţii energetice a ţării, adică pentru a cumpăra electricitate, cărbune şi gaze naturale.
Ce se întâmplă acum pe piaţa energiei poate fi comparat cu anii 1970, când intervenţiile excesive ale guvernelor pe pieţele energetice au exacerbat crize energetice repetate, notează Foreign Affairs. Totuşi, noua eră a intervenţiei guvernamentale nu va fi un lucru rău dacă este gestionată corect. Limitate în mod corespunzător şi adaptate pentru a aborda eşecurile specifice ale pieţei, intervenţiile pot preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, pot atenua multe riscuri pentru securitatea energetică şi pot ajuta la gestionarea celor mai mari provocări geopolitice ale tranziţiei energetice viitoare. Actuala criză energetică a reorientat atenţia lumii asupra riscurilor energetice ce ţin de geopolitică, forţând o balansare între ambiţiile climatice de mâine şi nevoile energetice de astăzi şi oferind o imagine a erei tumultoase care urmează. Modul în care guvernele răspund acestor provocări, scoase în evidenţă de invazia Ucrainei de către Rusia, va modela noua ordine energetică pentru deceniile următoare.
Ce se întâmplă acum pe piaţa energiei poate fi comparat cu ce s-a întâmplat în anii 1970, când intervenţiile excesive ale guvernelor pe pieţele energetice au exacerbat crize energetice repetate, notează Foreign Affairs. Totuşi, noua eră a intervenţiei guvernamentale nu va fi un lucru rău dacă este gestionată corect. Limitate în mod corespunzător şi adaptate pentru a aborda eşecurile specifice ale pieţei, intervenţiile pot preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, pot atenua multe riscuri pentru securitatea energetică şi pot ajuta la gestionarea celor mai mari provocări geopolitice ale tranziţiei energetice viitoare.
