Business Internaţional

Unul dintre cei mai deştepţi americani, cu bunici originari din România, cere elitelor lumii să explice generaţiei millennials de ce este importantă globalizarea şi de ce nu trebuie ridicate garduri. „Prosperitatea şi pacea în întreaga lumea sunt în mare pericol”

Unul dintre cei mai deştepţi americani, cu bunici...

Autor: Dan Grigore Ivan

13.04.2016, 20:04 2117

Dacă oamenilor nu le  este explicat procesul de globalizare şi nu vor simţi că sunt responsabili de menţinerea lui, i se vor întoarce împotriva şi îi vor deveni duşmani, avertizează, într-un comentariu pentru ziarul britanic Financial Times, profesorul Lawrence Summers, 61 ani, fostul secretar al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii (Ministerul de Finanţe).

Profesorul american care la 16 ani a intrat la celebra universitate MIT, iar la 28 de ani a ajuns  să predea la Universitatea Harvard, arată că de la sfârşitul anului 1945, un consens internaţional a definit politicile externe ale celor mai importanţi actori globali, construind o lumea mai prosperă şi mai sigură, lucru incontenstabil, susţinut de date statistice clare.

De la Bretton Woods până la proiectul Uniunii Europene, lumea devenea mai mică din punct de vedere instituţional. Tehnologia a contribuit şi ea la crearea unei lumi mai interconectate şi mai sigure.

NATO şi alte organizaţii internaţionale au reuşit să menţină un climat de pace pentru o durată semnificativă de timp.

Totuşi o revoltă împotriva graniţelor deschise pare să se formeze, notează profesorul Summers, care a fost la un pas să devină guvernatorul băncii centrale americane, dar în final nu a fost nominalizat de către preşedintele Obama din cauza stilului său arogant, abraziv şi coleric care a stârnit mânia lumii academice.

Brexit-ul, zidul lui Donald Trump de la graniţa cu Mexicul sau criza refugiaţilor din Europa sunt elemente din aceeaşi piesă ce par să alimenteze fanaticii şi episcopii anti-globalizare ce îşi conduc întreaga agendă susţinuţi de teorii ale conspiraţiei revărsate pe site-uri suspecte şi cu un design arhaic spre îndoielnic .

„Nimeni nu mulţumeşte comerţului global că poate plăti aceeaşi sumă de bani pentru de două ori mai multe haine, jucării sau alte bunuri în cazul în care schimburile globale nu ar exista.” spune profesorul Summers în comentariul său din Financial Times.

Într-adevăr nimeni nu mulţumeşte pentru efectele globalizării. Nimeni nu mulţumeşte că transportul pe apă a scăzut cu 50%, transportul aerian cu 85%, iar costurile serviciilor de telecomunicaţii au scăzut cu 99%. Şi astea sunt doar câteva dintr-o listă cu mult mai lungă.

Iar cine nu mulţumeşte pentru ce are, chiar riscă să piardă tot.

Economistul american Angus Maddison a arătat că venitul per capita acum 2.000 de ani era echivalentul a 515 dolari pe an. Într-adevăr, inegalitătea la nivel global era redusă. Pentru că toţi erau cam la fel de săraci, indiferent de zona geografică în care se aflau.

În secolul 19, la 1.800 de ani distanţă, venitul mediu per capita la nivel global era de 755 dolari, o rata de creştere de 0,02%. Infim. După Revoluţia Industrială, ideile liberale ale marilor filosofi şi economişti europeni sau după conceptele anti-protecţioniste ale celebrului Adam Smith, lumea a devenit mai deschisă, comerţul a înflorit şi economia unei ţări şi-a permis să se specialize pe anumite sectoare, speculând costurile de oportunitate.

Rezultatul? O creştere economică de 100 de ori mai mare. Pratic, deodadată.

Astfel încât la nivel global, rata anuală de creştere a fost de 2% în ultimii 40 de ani.

Mitul conform căreia doar ţările dezvoltate au de câştigat de pe urma globalizării, iar cele subdezvoltate sunt nişte simple colonii exploatate este desfiinţat de cifre.

În ultimii 40 de ani, rata de creştere economică a ţărilor subdezvoltate a fost de câteva ori mai mare decât a celor mai puternice economii de pe întreg globul.

Numărul celor care trăiau cu sub 1 dolar pe zi a scăzut cu o viteză incredibilă, niciodată în istoria umanităţii nivelul de trai la nivel global nu a crescut atât de repede.Şi asta datorită graniţelor deschise, societăţilor deschise, războaielor mari inexistente sau a unei mobilităţi sociale mai mare. Adică mulţumită comerţului liber şi al globalizării.

Dacă în continuare globalizarea va fi văzută drept un proiect al elitelor pentru elite, cum spunea profesorul Summers, prosperitatea şi pacea în întreaga lume este în mare pericol.

Dacă oamenii de bun-simţ nu vor răspunde şi nu vor desfiinţa absurdităţile mitraliate de către cei care doresc o lume mai închisă tocmai pentru că se pot alimenta din mizeria ei, visul unui trai mai bun pentru generaţiile viitoare va deveni o simplă utopie şi pacea sau nivelul de trai ridicat de acum se vor transforma în amintiri neînţelese de generaţiile viitoare.

 
 

Cine este profesorul Lawrence Summers, considerat unul dintre cei mai deştepţi americani?

S-a născut pe 30 noiembrie, 1954, în New Haven, Connecticut, fiul a doi economişti de origine evreiască, profesori în cadrul prestigioasei universităţi americane Pennsylvania.

Tatăl sau este fratele laureatului premiului Nobel pentru economie, Paul Samuelson.

A intrat la 16 ani la universitatea MIT, iar studiile doctorale le-a urmat la Harvard, ulterior devenind unul dintre cei mai tineri profesori din istoria universităţii.

Tot la 28 de ani, Summers, ai cărui bunici din partea mamei sunt originari din România, reuşeşte incredibila performanţa de a deveni consilier economic al preşedintelui american Ronald Reagan.

Cercetările ştiinţifice ale lui Summers au adus contribuţii importante în domenii precum: macroeconomie, finanţe publice sau economia muncii.

Funcţii ocupate de către Summers:

Economist-şef al Băncii Mondiale între 1991-1993

Secretarul Trezoriei Americane în 1999

Preşedintele Universităţii Harvard din 2001 în 2006

Partener al fondului de hedging D. E. Shaw & Co

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO