Business Internaţional

În urmă cu 75 de ani se puneau la Bretton Woods bazele noii ordini financiare mondiale, bazată pe cooperare internaţională şi pe supremaţia SUA, pentru a preveni apariţia naţionalismului economic şi a unui nou Hitler: acum, Donald Trump promovează protecţionismul şi un război comercial mondial

Preşedintele SUA Donald Trump, 20 ianuarie 2017: Trebuie să ne păzim ţara de dezastrul făcut de alte state care produc bunuri americane, care ne fură companiile şi ne distrug locurile de muncă. Protecţionismul va duce la prosperitate mai mare şi la putere.

Preşedintele SUA Donald Trump, 20 ianuarie 2017: Trebuie să ne păzim ţara de dezastrul făcut de alte state care produc bunuri americane, care ne fură companiile şi ne distrug locurile de muncă. Protecţionismul va duce la prosperitate mai mare şi la putere.

Autor: Bogdan Cojocaru

22.07.2019, 21:25 1311

Au trecut 75 de ani de atunci, cea mai lungă perioadă de pace şi prospe­ritate din istoria Occidentului, iar infrastructura financiară şi cooperarea internaţională născute la Bretton Woods au ajuns în faţa celor mai mari provocări de până acum. Cel mai mare pericol, spun specialiştii, este revenirea naţionalismului şi protecţionismului economic pe fondul declinului supremaţiei Americii şi al ascensiunii unor economii emergente precum China.

Consensul este că, pentru a supravieţui, sistemul de la Bretton Woods şi instituţiile financiare de cooperare internaţională stabilite acolo, Fondul Monater Internaţional şi Banca Mondială, trebuie să se adapteze.

Zilele trecute, ministrul de finanţe al Franţei Bruno Le Maire a avertizat că ordinea monetară internaţională postbelică trebuie reinventată sau riscă să devină din ce în ce mai mult dominată de China, scrie Reuters. Stâlpii acestei ordini, spune oficialul francez, FMI şi BM au fost controlate încă de la înfiinţarea lor de SUA şi Europa. Însă globalizarea, atacurile populiştilor şi ascensiunea unor noi puteri economice, a Chinei în principal, ameninţă tot mai puternic această ordine.

„Ordinea de la Bretton Woods aşa cum o cunoaştem noi şi-a atins limitele“, a spus Le Maire. Dacă acordurile de la Bretton Woods au definit ordinea economică internaţională în a doua jumătate a secolului XX, prima parte a acestui secol ar putea ajunge să fie definită de proiectul Noul Drum al Mătăsii prin care China îşi răspândeşte influenţa comercială şi politică peste tot prin lume.

„Dacă nu suntem capabili să reinventăm Bretton Woods, Noul Drum al Mătăsii ar putea ajunge noua ordine mondială. Iar standardele Chinei, pentru ajutoare de stat, pentru accesul la contracte cu statul, pentru proprietate intelectuală, ar putea deveni noile standarde globale“, a mai spus ministrul francez. Franţa a avut-o până anul acesta la conducerea FMI pe Christine Lagarde, care a plecat de acolo pentru a prelua frâiele Băncii Centrale Europene. BM este condusă, prin tradiţie, de un american. Deceniile de dinainte de acordurile de la Bretton Woods au fost caracterizate de conflicte comerciale şi de războaie militare.

Restricţii în comerţul global şi politici economice care presupuneau mai degrabă relaţii conflictuale cu vecinul în loc de cooperare a adâncit Marea Recesiune din anii 1930, ceea ce a dus la costuri economice şi sociale uriaşe, povesteşte Deutsche Welle. Nemulţumirile provocate de aceste costuri au hrănit cu energie mişcările naţionaliste şi au dus în cele din urmă la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Arhitecţii principiilor de la Bretton Woods, printre care John Maynard Keynes de la Trezoreria Marii Britanii şi Harry Dexter White de la Trezoreria SUA, cunoşteau foarte bine efectele adverse ale depresiunii economice, ale haosului economic şi ale sărăciei. Misiunea delegaţilor veniţi la Bretton Woods era, după cum a spus secretarul Trezoreriei SUA Henry Morgenthau, „înlăturarea relelor economice care au precedat războiul: devaluarea concurenţială şi barielele distructive din calea comerţului“. Delegaţii au căzut de acord să creeze un nou sistem monetar internaţional bazat pe pieţe deschise şi pe cursuri de schimb fixe, dar ajustabile.

Noul sistem presupunea ancorarea valorii monedelor altor naţiuni de cea a dolarului care, în schimb, era ancorat de preţul aurului, fixat la 35 de dolari uncia.

FMI a fost înfiinţat pentru a urmări şi ajuta să se dezvolte un sistem de curs de schimb bazat pe reguli şi stabilitatea financiară, în timp ce Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, acum parte a Grupul Băncii Mondiale, a fost creată pentru a asigura asistenţă ţărilor devastate de război.

Mai multe detalii pe zf.ro

Astfel, la conferinţa de la Bretton Woods s-au turnat fundaţiile pentru o mare parte din actuala ordine economică globală. Regimul cursurilor de schimb fixe s-a prăbuşit după ce a fost supus multor presiuni, în 1971, când preşedintele american Ri­chard Nixon, pentru că SUA înregistra deficite co­merciale uriaşe, a tăiat legăturile dolarului cu aurul.

Însă instituţiile înfiinţate la Bretton Woods, FMI şi BM, au continuat să modeleze agenda economică internaţională. Iar obiectivele şi spiritul acelei conferinţe au continuat să-i ghideze pe cei care au construit politici economice.  Criza globală din 2008 a arătat cât de multă nevoie este de o instituţie ca FMI. Iar ţări din toată lumea caută ajutor la BM pentru tot felul de proiecte de dezvoltare.

Însă concurenţa este în creştere. China promovează intens Banca pentru Investiţii în Infrastructură a Asiei (AIIB) şi a cooptat de partea ei în aceste eforturi aproape toate economiile mari europene.

Instituţiile de la Bretton Woods se confruntă cu probleme de guvernanţă de ani de zile, multe economii emergente susţinând că le este refuzată o reprezentare pe măsura greutăţii lor economice.

China, care a devenit principalul motor al comerţului mondial, îşi construieşte infrastructură în diverse ţări de pe tot globul pentru a-şi exporta produsele şi investeşte în proiecte strategice mai ales în economiile emergente.

Între timp, preşedintele american Donald Trump aplică măsuri protecţioniste şi a lansat războaie comerciale contra Chinei şi Uniunii Europene în numele politicii „America înainte de toţi“,  punând totodată sub semnul îndoielii importanţa FMI şi a BM.

În China, Rusia şi chiar UE se vorbeşte de şi se pun în practică măsuri pentru reducerea dependenţei sistemelor monetare de dolar, adică de dedolarizare. Apoi, monede virtuale ca Bitcoin, ceva cu totul nou, perturbă ordinea monetară veche.

De la implementarea principiilor de la Bretton Woods, sărăcia a scăzut la un nivel fără precedent. PIB-ul per capita mondial a crescut de patru ori din 1950 în timp ce populaţia s-a triplat. Volumul comerţului a crescut de 39 de ori. Ponderea populaţiei care trăieşte cu mai puţin de doi dolari pe zi (nivel ajustat la paritatea puterii de cumpărare) s-a diminuat de la 75% în 1950 la 10% în 2015, potrivit Financial Times.

Inegalitatea scade, mai ales în China şi India. Însă fluxurile libere ale capitalului, înlăturarea barierelor vamale şi procedurile bancare au făcut ca o mare parte din avuţia lumii să fie concentrată în mâinile câtorva oameni, aminteşte The Hill.

 Economiile în curs de dezvoltare se împovărează cu datorii nesustenabile, ceea ce le face vulnerabile la crize şi limitează progresul generaţiilor viitoare. Aceste lucruri alimentează populismul, care adesea reînvie naţionalismul economic. Deglobalizarea este o provocare reală. Iar problemele ce ţin de schimbările climatice devin din ce în ce mai evidente. Aceasta este realitatea, o parte din care ar fi fost de neimaginat în 1944, căreia FMI, BM şi cei interesaţi de menţinerea unei ordini economice globale bazate pe cooperare trebuie să i se adapteze.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO