Liderii şi politicienii vor ţine cont de acestea. Atacurile din Paris sunt fără precedent în ultimele decenii atât prin amploare, cât şi prin metodă. Urmările vor fi profunde şi de durată.
În primul rând Europa fără graniţe este în pericol. Renunţarea la graniţele naţionale este o piesă importantă a proiectului Uniunii Europene. Europenii pot călători liber, fără paşapoarte sau vize, în cele 22 de state care formează spaţiul Schengen. Criza refugiaţilor a tensionat deja acest sistem până la limită. Mai multe ţări, inclusiv Germania şi Suedia, au reintrodus controale la graniţă. Suedia, care a primit mai mulţi imigranţi per capita decât oricare alt stat membru al UE,
şi-a închis graniţele, temporar, pentru refugiaţi încă înainte de atacuri.
Preşedintele Consiliului European, al UE, polonezul Donald Tusk, a avertizat că „salvarea Schengen este o cursă contra timpului“. Dar tocmai Polonia, cea mai mare economie est-europeană, care a trecut recent printr-o schimbare politică la conducere (partidul lui Tusk a fost înfrânt în alegeri de opoziţia naţionalistă şi eurosceptică), a anunţat după atacurile de la Paris că nu va mai participa la planul UE pentru refugiaţi, notează revista americană Slate.
Ca să fie mai clară cauza, ministerul polonez al afacerilor europene a emis într-un comunicat următorul mesaj: „După evenimentele tragice de la Paris, nu mai vedem vreo posibilitate politică de a respecta planul“. Este puţin probabil ca Polonia să fie ultima ţară europeană care ia o astfel de decizie. Austria, Ungaria şi alte state construiesc garduri la graniţe. Deşi aceste garduri nu vor descuraja şi nu vor ţine pe loc niciun terorist hotărât, ele accentuează tendinţa de fragmentare a Uniunii Europene, dar dau bine în ochii electoratului formaţiunilor politice mai radicale.
Din punct de vedere legal, statele UE nu au dreptul de a se retrage din planul de relocare a refugiaţilor deoarece acesta a fost votat de majoritatea ţărilor comunitare. Dacă mai multe state încep să se împotrivească, va fi testat întregul sistem de guvernanţă europeană.
Frontul Naţional din Franţa şi presiuni pe Merkel
Reacţia electoratului francez din alegerile regionale de luna viitoare vor fi urmărite cu atenţie de Europa, scrie Financial Times.
Sondajele de opinie sugerează deja că Marine Le Pen, liderul formaţiunii redicale de dreapta Frontul Naţional, va câştiga în regiunea Nord-Pas-de-Calais. Nepoata ei, Marion Maréchal-Le Pen, se remarcă în unele sondaje din regiunea Provence.
Frontul Naţional, notoriu pentru ostilitatea faţă de imigranţii musulmani şi pentru insistenţa cu care cere reintroducerea controalelor la graniţe, ar putea câştiga capital electoral în urma atacurilor. Unele dintre argumentele Frontului s-au scurs deja în discursurile partidelor tradiţionale de centru dreapta. La fel se întâmplă de mult timp în Ungaria.
Atacurile teroriste din Paris vin într-un moment delicat pentru Germania. Această ţară, cea mai mare economie europeană, ar trebui să primească anul acesta peste un milion de refugiaţi.
Atentatele pun presiuni, atât politice cât şi sociale, pe Angela Merkel, cancelarul german, să facă acelaşi lucru pe care l-au făcut liderii suedezi, adică să închidă graniţele în faţa refugiaţilor nou-veniţi. Alianţa de guvernare condusă de Merkel a fost deja stabilizată de criza imigranţilor. Politica ei faţă de refugiaţi este atacată din interiorul propriului partid.
Atacurile vin la doar 10 luni faţă de cel asupra redacţiei revistei Charlie Hebdo. Bilanţul loviturilor din Paris este mult mai mare şi faptul că acest al doilea val vine atât de rapid după atrocităţile de la Charlie Hebdo va accentua senzaţia de nesiguranţă. Preşedintele François Hollande va trebui să dea cumva o replică dură, şi este foarte probabil ca Franţa să se implice mai mult, militar, în lupta cu ISIS, mişcarea teroristă care ar fi responsabilă cu atacurile de la Paris.
Războiul din Orientul Mijlociu
Aceasta aduce în discuţie teatrul de război, foarte complex, din Orientul Mijlociu. Nu doar Franţa, ci întreg Occidentul se va concentra mai mult pe înfrângerea ISIS. Obiective precum înlăturarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad vor trece pe planul secund. Însă Franţa este una dintre ţările care au cerut cel mai hotărât înlăturarea lui Assad, susţinut de Rusia lui Vladimir Putin. Şi Rusia a pierdut o aeronavă plină cu pasageri din cauza unui atac al ISIS. O inversare completă a atitudinii Franţei faţă de Assad nu va fi vizibilă în următoarele luni, însă odată cu trecerea timpului se va simţi o schimbare a atitudinii, după ce şocul atacurilor de la Paris va fi absorbit.
Dacă se dovedeşte că atacurile de la Paris au fost coordonate de ISIS şi nu reprezintă acţiunile izolate ale unor simpatizanţi ai mişcării jihadiste, aşa cum au fost cele de până acum, aceasta înseamnă practic că ISIS a pornit război contra Occidentului. Analiştii americani se întreabă deja dacă ISIS nu vor deveni o ameninţare şi pentru SUA, care-i sprijină pe kurzi în lupta lor cu Statul Islamic.
„În urma atacurilor din Paris, din Beirut şi din Sinai, guvernul SUA şi aliaţii săi vor realiza probabil că rămâne prea puţin timp pentru eliminarea acestei ameninţări şi că trebuie să fie mult mai agresivi în tăierea legăturilor teroriştilor cu teritorii, resurse şi minţile tinerilor musulmani“, a explicat pentru The New York Times Juan Carlos Zarate, fost consilier în contraterorism în administraţia lui George W. Bush.
De ce ar putea urma mai multe atacuri de acest gen
Aproximativ 1.200 de cetăţeni francezi au plecat să lupte în Siria. Nimeni nu ştie câţi dintre ei s-au întors. Este practic imposibil pentru autorităţi să monitorizeze 24 de ore din 24, ani de zile, astfel de indivizi. Organizaţia ISIS este responsabilă cu cele mai sângeroase atentate din istoria Turciei, cu atacuri cu numeroase victime în Liban, probabil cu prăbuşirea unei aeronave ruseşti de pasageri în Egipt. Numeroasele victime ale atacurilor din Paris s-ar putea să fi dat liderilor ISIS destulă încredere pentru a continua pe aceeaşi linie.
Însă memoria atacurilor teroriste din 2001 din New York, din 2005 din Londra demonstrează rezistenţa la şoc a marilor oraşe. Acestea îşi pot reveni după actele de terorism. A spune că teroriştii „nu vor înfrânge Parisul“ nu este o declaraţie de sfidare, ci pur şi simplu o realitate, notează Financial Times.
Atacurile de la Paris nu au nimic de-a face cu refugiaţii
Imigranţii care au venit în ultimele luni în Europa nu au plănuit o acţiune atât de complexă, scrie revista americană Slate. Atacurile fără precedent de vineri seară din Paris nu au legătură cu criza europeană a refugiaţilor. În Franţa nu au ajuns atât de mulţi refugiaţi ca în Germania sau Suedia. Nu este credibil că oamenii care au trecut munţi pe jos şi marea pe plute instabile pentru a fugi de război
s-au tranformat în câteva luni în terorişti sângeroşi. Ucigaşii din Paris cunoşteau oraşul bine. Cunoşteau Belgia. Operaţiunea nu a fost plănuită de refugiaţi. Teroriştii şi-au ales bine ţintele şi ziua: baruri, un concert şi, probabil, ţinta principală, stadionul naţional unde se juca un meci internaţional la care era spectator preşedintele Franţei. Locuri pline de tineri de orice fel. Este de înţeles de ce, în pofida raţiunii, mulţi oameni au făcut legătura directă între atacuri şi refugiaţi. Criza refugiaţilor i-a neliniştit pe mulţi. Frica de străini, xenofobia, teama că străinii vor ocupa locurile de muncă pe de o parte, compasiunea şi interesele economice pe de alta divizează societăţile şi Europa în sine. Criza pare să demonstreze că Europa scapă situaţia de sub control. Unele state au preferat o politică dură faţă de refugiaţi, altele, cum este Germania, au fost mai permisive şi chiar i-au încurajat pe imigranţi să vină în număr mare. Nu s-a putut ajunge la o politică comună în privinţa refugiaţilor.
