Ediţia din acest an a Galei ZF are ca temă globalizarea şi provocările viitorului, iar invitat special este Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea Oxford, fost preşedinte al Băncii Mondiale.
Profesorul Goldin a iniţiat şi a fost vicepreşedinte al Oxford Martin Commission for Future Generations, care a adus împreună lideri internaţionali pentru a discuta preocupările în creştere pe termen scurt din lumea politicii şi afacerilor şi identifica modalităţi de trecere peste blocajul actual din negocieri internaţionale cheie.
În perioada 2003-2006, Ian Goldin a fost vicepreşedinte al Băncii Mondiale, anterior deţinând poziţia de director pentru politica de dezvoltare în cadrul băncii.
În perioada 1996-2001, acesta a fost CEO şi managing director al Development Bank of Southern Africa, ocupând poziţia de consilier al preşedintelui Nelson Mandela.
Anterior, Goldin a fost economist principal în cadrul BERD în Londra şi director de programe în cadrul OECD Development Centre din Paris.
Profesorul Ian Goldin se bucură de o amplă recunoaştere pentru contribuţiile sale din sectorul dezvoltării şi cercetării, fiind nominalizat drept Global Leader of Tomorrow de către Forumul Economic Mondial.
Acesta a publicat peste 50 de articole şi 23 de cărţi. Cele mai recente sunt „Rescue: From Global Crisis to a Better World“ şi „Terra Incognita: 100 Maps to Survive the Next 100 Years“.
Profesorul Ian Goldin a prezis pandemia cu cinci ani înainte de producerea acesteia. Acesta este autorul unei cărţi din 2014 care a anticipat un atac asupra liberalismului prin intermediul unei pandemii, „Defectul fluturelui (The Butterfly Defect): globalizarea creează riscuri de sistem şi ce să faci în acest caz“.
Goldin apreciază că virusul este doar ultima forţă care dezvăluie deficienţele globalizării aşa cum aceasta s-a dezvoltat în ultimele decenii-o formă de interconectare insuficient reglementată şi plină de complicaţii care a lăsat comunităţile vulnerabile la o serie de ameninţări puternice.
De la criza financiară mondială din 2008 şi până la schimbările climatice, oamenii obişnuiţi au ajuns la concluzia că nu pot avea încredere în autorităţi pentru protejarea siguranţei lor. Acest lucru le-a permis politicienilor să atace probleme legitime cu soluţii simpliste, cum ar fi protecţionismul comercial şi blindarea frontierelor.
Spaima creată de coronavirus a agravat tendinţa. „Nu cred că vreun perete nu poate fi suficient de înalt pentru a oferi protecţie faţă de o pandemie sau o schimbare climatică sau oricare dintre celelalte mari ameninţări cu care se va confrunta umanitatea în viitor“, a spus Goldin.
