Acţiunile lui Donald Trump din al doilea său mandat arată clar că avem de-a face cu o viziune strategică pe termen lung al cărei obiectiv este de a remodela rolul global al Americii, a slăbi multilateralismul şi a spori presiunea asupra aliaţilor, în special asupra Europei, scrie Enrico Letta, fost premier al Italiei, într-o opinie publicată de Financial Times.
Preşedintele american urmăreşte o agendă care obligă UE să confrunte o realitate urgentă: blocul trebuie să-şi întărească autonomia şi capacitatea de a acţiona. În mod paradoxal, provocarea creată de Trump oferă Europei o oportunitate fără precedent de a face exact acest lucru. Acesta ar putea fi factorul catalizator pentru o integrare mai profundă şi o UE mai puternică, mai hotărâtă.
Această UE trebuie să înceapă prin a-şi pune la bătaie cele mai puternice două atuuri de care dispune: piaţa comună şi euro, consideră Letta.
Piaţa comună îi conferă Europei putere şi rezilienţă economică, însă aceasta rămâne incompletă. Într-o lume de puteri continentale şi blocuri economice, niciun stat membru individual al UE nu poate acţiona singur. Pentru a ne croi drum prin actuala furtună geopolitică, trebuie să ne scalăm şi să clădim o piaţă cu adevărat europeană, începând cu finanţele, energia, inovaţia şi da, apărarea, scrie invitatul special al Galei ZF 25.
În lipsa întăririi acestor domenii, Europa riscă să devină o colonie economică. Acesta nu este un pericol teoretic, avertizează fostul premier italian. Europa depinde din ce în ce mai mult de platforme străine pentru infrastructură digitală, de investitori noneuropeni pentru finanţarea bazei sale industriale şi de puteri externe pentru energie şi protecţie militară. Riscurile sunt deopotrivă politice şi economice: această dependenţă ne erodează capacitatea de a acţiona în propriul nostru interes, lăsându-ne vulnerabili la decizii luate în alte părţi.
Prioritatea imediată este de a debloca întreg potenţialul pieţei unice, începând cu finalizarea integrării pieţelor financiare. Europa este un continent bogat în capital care, în mod paradoxal, nu investeşte suficient în sine. În fiecare an, economii ale gospodăriilor de miliarde de euro ies din UE, iar mare parte din capitalul respectiv stă nefolosit în conturi de depozite cu randamente scăzute.
Aceste resurse trebuie mobilizate în urmărirea propriilor obiective strategice, potrivit lui Enrico Letta. O piaţă unică europeană de capital ar canaliza economiile europene către businessurile europene, impulsionând inovaţia, tranziţiile verde şi digitală şi sporind competitivitatea industrială.
Atingerea acestui obiectiv necesită, pe lângă eforturile naţionale, şi o strategie europeană coerentă axată pe politici concrete: crearea de produse de economisire pan-europene atractive şi sigure; consolidarea infastructurilor de tranzacţionare şi post-tranzacţionare; centralizarea competenţelor de supervizare pentru activităţi transfrontaliere; alinierea legislaţiilor din domeniul insolvenţelor, fiscal şi corporate, cât şi crearea a ceea preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen numeşte „cel de-al 28-lea regim“, un cadru unic de reglementare la nivel de UE; magageri de active competitivi la nivel global; şi un ecosistem mai solid pentru întreprinderile aflate în expansiune.
Letta consideră că propusa uniune a economiilor şi investiţiilor, un pilon central al raportului său „Mult mai mult decât o piaţă“, oferă un cadru de politici cuprinzător pentru adâncirea pieţelor de capital din UE. Pentru implementarea sa, ar trebui introduse deadline-urile obligatorii care au funcţionat pentru crearea euro, de exemplu prin stabilirea datei de 1 iulie, 2027 ca dată de start.
Trebuie de asemenea să facem mai mult pentru realizarea întregului potenţial al euro. Aproape 20% din rezervele globale sunt deţinute în euro, însă lipsa unui activ sigur european autentic şi pieţele financiare fragmentate limitează rolul monedei unice europene. După cum a subliniat în mod repetat Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene, întărirea euro este vitală pentru rezilienţa Europei. Într-o lume în care puterea economică este din ce în ce mai frecvent transformată într-o armă prin intermediul sancţiunilor, restricţiilor comerciale şi coerciţiei financiare, aceasta nu mai este doar o chestiune de ordin economic, este una de suveranitate, scrie Letta.
Pe fondul incertitudinii în creştere privitoare la rolul dolarului ca monedă de rezervă mondială şi apetitul global pentru titlurile americane de trezorerie, Europa are o oportunitate istorică, arată acesta. Prin extinderea rolului internaţional al euro, UE ar putea reduce costurile de finanţare atât pentru guverne, cât şi pentru companii, şi atrage mai multe investiţii. Iniţiative recente ca NextGenerationEU, instrumentul Safe pentru apărare şi proiectul monedei euro digitale au ajutat la crearea unei baze pentru apariţia unui activ sigur european adevărat. Totuşi, trebuie să mergem mai departe, susţine acesta.
O altă idee majoră este extinderea semnificativă a pieţei pentru obligaţiunile UE supranaţionale, nu neapărat prin titluri noi de datorie, ci prin înlocuirea treptată a unei părţi din datoriile naţionale cu obligaţiuni comune. Investitorii din întreaga lume caută în mod activ alternative la piaţa titlurilor americane de trezorerie. O piaţă de euroobligaţiuni amplă şi lichidă ar satisfice această cerere şi ar oferi fundaţia pentru un sistem financiar european cu adevărat autonom.
Ordinea globală este remodelată sub ochii noştri. Dacă Europa vrea să rămână un actor global, trebuie să acţioneze acum, unit. Integrarea economică şi financiară nu este un ţel în sine, este fundaţia autonomiei strategice.
După cum avertiza la un moment dat Jacques Delors, Europa are în faţă o alegere: între reînnoire şi declin. În lipsa unor acţiuni îndrăzneţe, actualele tendinţe economice şi demografice vor împinge Europa către marginalizare şi irelevanţă pe scena globală. Însă acest lucru nu este ceva inevitabil. Voinţa politică şi viziunea strategică pot face încă diferenţa. Pornind de la atuurile noastre unice, piaţa noastră şi moneda noastră, istoria şi valorile noastre, putem echipa UE cu instrumentele de care are nevoie nu doar pentru a contracara declinul, dar şi pentru a-şi modela propriul viitor cu încredere şi scop, concluzionează invitatul Galei ZF 2025.
