Urmează Gala ZF 2025, luni, 17 noiembrie. Enrico Letta, invitatul special al evenimentului: „Aceasta este o oportunitate unică şi dacă o vom rata şi vom continua să avansăm încet şi separat, singura opţiune rămasă va fi să dezbatem dacă, peste câţiva ani, vrem să fim o colonie americană sau o colonie chineză“

Anul 2028, data aleasă recent de Consiliul European pentru finaliza­rea definitivă a Pieţei Unice, ar putea deveni noul 1992. Este o provocare dificilă şi solicitantă, dar şi singura modalitate posibilă de a reda impuls şi forţă proiectului european, scrie Enrico Letta într-o opinie publicată de cotidianul spaniol El Pais.

Europa din ’92 a fost capodopera politică a lui Jacques Delors. Decizia de a stabili o dată, 31 decembrie 1992, ca termen limită pentru elimi­narea frontierelor interne şi punerea în practică a liberei circulaţii a măr­furilor, serviciilor, capitalurilor şi per­soanelor în cadrul UE a avut puterea de a mobiliza energiile întregului continent şi ale societăţii europene în ansamblu.

Fără data respectivă, acel angaja­ment colectiv şi acea mobilizare ex­tinsă, piaţa unică europeană nu ar fi fost creată şi prin urmare nu am fi fost în măsură să renunţăm la mone­dele naţionale slabe şi să construim euro. Moneda noastră unică repre­zin­tă cu adevărat un scut funda­men­tal în apărarea economiei europene, consideră fostul premier italian.

De atunci, integrarea Pieţei Unice a progresat mult prea lent, po­trivit acestuia. Acest lucru se dato­rea­ză parţial reapariţiei numeroase­lor bariere naţionale, dar mai ales lipsei de voinţă politică de a finaliza Piaţa Unică în sectoarele cheie ale energiei, conectivităţii şi serviciilor fi­nanciare, care, prin urmare, au rămas în esenţă naţionale. Fragmentarea noastră în 27 de ţări în aceste domenii ne-a slăbit pe toţi în faţa supremaţiei americane şi a ascensiunii Chinei, Indiei şi a altor puteri emergente.

A sosit momentul, dacă nu este deja prea târziu, să finalizăm în sfârşit piaţa unică în aceste trei sectoare cheie şi să adăugăm două obiective importante: introducerea unui al 28-lea regim juridic, care simplifică cadrul juridic extrem de fragmentat şi adăugarea unei a cincea libertăţi, bazată pe inovare, cunoaştere, cerce­tare şi competenţe.

Trebuie să acţionăm. Prima ba­ri­eră de depăşit este conştientizarea. Tre­buie să ne amintim că cheia succe­sului UE din 1992 a lui Delors a fost tocmai conştientizarea şi mobilizarea.

A doua barieră este spiritul eronat al vremurilor noastre, care pare să considere suveranitatea naţională drept principalul instrument de protejare a cetăţenilor şi economiei. Adevărul este că, în faţa giganţilor americani şi chinezi, ceea ce ne va salva nu este suveranitatea naţională, care este mult prea limitată, ci suveranitatea europeană, subliniază Enrico Letta.

A ne încuia în apărarea suveranităţii noastre este cea mai bună modalitate de a consolida puterea excesivă a americanilor şi chinezilor, care, în ultimă instanţă, preferă o Europă fragmentată şi vor face tot posibilul pentru a împiedica o Europă mai integrată.

Anii premergători anului 2029 pot şi trebuie să fie martorii unei mobilizări colective extraordinare. Instituţiile europene trebuie să identifice rapid o foaie de parcurs clară şi rezonabilă pentru fiecare dintre punctele cheie ale pieţei unice care trebuie finalizate şi să o împărtăşească cu statele membre.

Aceasta este o oportunitate unică şi dacă o vom rata şi vom continua să avansăm încet şi separat, singura opţiune rămasă va fi să dezbatem dacă, peste câţiva ani, vrem să fim o colonie americană sau o colonie chineză, concluzionează Enrico Letta.