Puterea economică a UE depinde de milioanele de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri). Angajând aproximativ două treimi din forţa de muncă a blocului şi reprezentând puţin peste jumătate din valoarea sa adăugată, acestea joacă un rol vital în fiecare sector economic.
IMM-urile sunt catalizatori ai inovaţiei, abordând probleme urgente cum ar fi schimbările climatice, eficienţa resurselor şi coeziunea socială, răspândindu-şi soluţiile în întreaga Europă.
Profund integrate în ţesătura socio-economică a Europei, acestea creează două treimi din numărul total al locurilor de muncă, oferă oportunităţi de formare în diferite regiuni şi niveluri de calificare şi contribuie la bunăstarea societăţii, în special în zonele îndepărtate. Conexiunea dintre IMM-uri şi viaţa cetăţenilor europeni nu poate fi negată, scrie Enrico Letta în raportul său „Mult mai mult decât o piaţă“.
Piaţa unică ar trebui să fie locul firesc unde IMM-urile pot creşte, prospera şi inova. Şi totuşi, adesea acest lucru nu se întâmplă, notează acesta. O mare varietate de bariere şi lipsa integrării fac ca IMM-urile să nu poată accesa alte pieţe UE şi să beneficieze de pe urma oportunităţilor pieţelor unice. Toate companiile se lovesc de obstacole în cadrul pieţei unice, însă IMM-urile suferă disproporţionat.
Drept urmare, multe IMM-uri percep piaţa unică doar ca pe o povară sau o sursă de concurenţă sporită, şi nu ca pe o sursă de oportunităţi. Însăşi definiţia IMM-ului poate fi considerată restrictivă de multe întreprinderi şi ar trebui updatată pentru a reflecta peisajul economic al secolului XXI, potrivit lui Letta. Totuşi, ameninţarea pe care unele IMM-uri o pot simţi nu vine dinspre piaţa unică în sine, ci din fragmentarea acesteia, adaugă acesta.
În timp ce marile companii dispun de resursele necesare pentru a face faţă obstacolelor birocratice ale pieţei unice, pentru IMM-uri obstacolele respective se pot dovedi insurmontabile. Pentru acestea din urmă, eliminarea acelor obstacole reprezintă o oportunitate pentru a profita în sfârşit de întreg potenţialul pieţei unice, iar aceasta ar descătuşa un val de creştere şi inovaţie care ar avea un efect transformator asupra economiei europene.
Un cod european de business ar reprezenta, în opinia lui Enrico Letta, un pas transformator către o piaţă unică mai unificată, oferind businessurilor un al 28-lea regim de operare în interiorul pieţei unice.
Crearea unui astfel de cod este un proiect pe termen lung, însă există un număr de paşi care pot fi făcuţi între timp pentru a reduce complexitatea pieţei unice.
Două domenii în care este îndeosebi nevoie de a se acţiona sunt serviciile şi taxele. Sectorul serviciilor reprezintă una dintre cele mai importante părţi ale economiei europene, dar şi una dintre cele mai strict reglementate. Taxele reprezintă un alt domeniu în care complexitatea constituie o barieră majoră în calea comerţului şi investiţiilor transfrontaliere. Din cauza sistemelor de taxe diferite din fiecare stat membru al UE, businessurilor le este dificil să opereze în mai multe ţări.
