Pandemia de COVID-19 a reprezentat un moment de cotitură pentru politicile de sănătate globale şi europene. Aceasta a evidenţiat nevoia urgentă de cooperare multilaterală în faţa unor ameninţări majore la adresa sănătăţii şi a dovedit că investiţiile în sănătate nu sunt doar imperative din punct de vedere moral, dar şi cruciale pentru stabilitatea economică şi rezilienţa politică a statelor membre, scrie Enrico Letta în raportul său „Mult mai mult decât o piaţă“.
Pandemia a demonstrat de asemenea, cu claritate tragică, că bolile virale rare pot avea în continuare un impact catastrofal, scoţând la iveală insuficienţa modelelor tradiţionale de sănătate preventivă în confruntarea cu situaţii de urgenţă. Pregătirea nu este negociabilă şi trebuie clădită pe baza unor protocoale rapide, simple, nebirocratice gestionate de un lanţ de comandă eficient.
Europa riscă să irosească lecţiile învăţate cu greu din pandemie dacă nu adoptă o abordare mai unificată în domeniul sănătăţii, avertizează Letta. Pentru a asigura o egalitate sporită în accesul la asistenţă medicală şi sustenabilitate pentru cetăţenii UE, în contextul tendinţelor demografice şi al potenţialelor crize viitoare, avem nevoie de o mai mare integrare a pieţei unice.
Până în prezent, nu există o piaţă unică reală pentru produsele farmaceutice. Unele autorizaţii de comercializare pentru medicamente sunt încă acordate la nivel naţional. Disparităţile substanţiale de cheltuieli între statele membre duc la un acces inegal la diagnostic şi tratament, o problemă exacerbată de migraţia medicală şi exodul talentelor.
În plus, în ciuda eforturilor UE, persistă diferenţe structurale în ceea ce priveşte capacitatea de reacţie la epidemii, accesul la tratament, asistenţa medicală primară şi speranţa de viaţă. Noi măsuri trebuie luate pentru a aborda urgent contextul global.
Dependenţa UE de furnizori externi de ingrediente active şi produse finite sintetizate chimic este în creştere rapidă.
Noi jucători globali reduc şi mai mult capacităţile R&D şi de producţie ale Europei. Exodul în creştere a talentelor europene aflate în căutare de oportunităţi în ţări terţe subminează semnificativ capacitatea de inovare a UE.
Prin urmare, piaţa unică trebuie să prioritizeze creşterea capacităţii de producţie şi autosuficienţa în domeniul materiilor prime şi anumitor tipuri de medicamente, vaccinuri şi antibiotice.
Pentru a revitaliza poziţia de lider a Europei în domeniul sănătăţii, UE trebuie să stabilească noi obiective ambiţioase care să mobilizeze voinţa politică, inovaţia ştiinţifică şi investiţiile strategice.
Abordarea tuturor provocărilor din domeniul sănătăţii doar la nivel naţional nu reprezintă un răspuns adecvat, fiind necesară o combinaţie potrivită de acţiuni la nivel de bloc şi naţional, concluzionează Enrico Letta.
