Urmează Gala ZF 2025, luni, 17 noiembrie. Enrico Letta, italianul care ştie cum Europa îşi poate construi o piaţă unică „cu dinţi“, campioni cu care să lupte pe arena mondială şi cum să rămână relevantă în competiţia globală, este invitatul special

Enrico Letta a fost premier al Italiei într-una dintre cele mai dificile perioade pentru econo­mie, între 2013 şi 2014, când ţara şi Europa erau lovite de marea criză şi de criza datoriilor suverane, şi când zona euro risca să se destrame. Pentru una dintre cele mai grave probleme ale ţării sale, rata şomajului în rândul tinerilor la 40%, a căutat o soluţie europeană.

Acum, când Europa se vede în situaţia de a se confrunta cu provocări multiple, de la demo­grafie şi războiul din Ucraina şi reaşezarea ordinii mondiale comerciale, tehnologice şi militare de către Trump şi concurenţa din partea Chinei, Letta promovează o Uniune Europeană mai unită şi o piaţă europeană mai integrată, dar şi reforme, unele controversate.

Altfel, riscul este ca UE să ajungă o colonie a SUA sau a Chinei, spune el. Enrico Letta a primit, de altfel, în 2023 de la Consiliul UE misiunea de a pregăti un raport cuprinzător despre viitorul pieţei comune europene, despre competitivitate şi integrare, despre cum Europa poate recupera decalajul de producti­vitate pe care îl are cu SUA.

Acelaşi mandat l-a primit şi Mario Draghi, un alt italian, celebru pentru că a apărat euro în faţa atacurilor speculatorilor când a condus Banca Centrală Europeană. Ambele analize identifică probleme şi propun soluţii şi ghi­dează politicile actuale ale Comisiei Europene. Enrico Letta este invitatul special al Galei ZF, cel mai important eveniment de business din România, organizată pe 17 noiembrie.

El este în măsură să vorbească celor pre­zenţi despre viitorul UE în contextul actualelor provocări interne şi internaţionale şi mai ales despre ce trebuie făcut pentru ca Uniunea să aibă un viitor.

Raportul lui Letta a fost publicat în aprilie 2024, înaintea celui al lui Draghi, cu titlul „Mult mai mult decât o piaţă - viteză, securitate, solidaritate“ şi pune accent pe „a da mai multă putere pieţei unice pentru a crea un viitor sustenabil şi prosperitate pentru toţi cetăţenii UE“. Ca şi analiza lui Draghi, aceasta averti­zează asupra pericolului lipsei de acţiune şi asupra nevoii de a căuta soluţii pentru ca piaţa unică să supravieţuiască economic şi să-şi pătreze relevanţa geopolitică. Un an mai târziu, aceste avertismente cer şi mai multă urgenţă.

Letta reimaginează piaţa unică europeană, argumentând că declinul competitivităţii se da­to­rează în principal lipsei de integrare în sec­toa­rele financiar, energetic şi al comunicaţiilor electronice din cadrul UE.

„Există o nevoie ur­gentă de a recupera şi de a consolida dimen­siunea pieţei unice pentru serviciile financiare, energie şi comunicaţiile electronice. Aceasta implică stabilirea unui cadru integrat între nivelul european şi cel naţional“, scrie el.

Investiţii semnificative în inovare, transfor­mare digitală şi tehnologii ecologice ar fi, de asemenea, necesare pentru a atinge obiectivele, ţinând întotdeauna cont de dimensiunea socială. „Piaţa unică este un motor puternic pentru creştere şi prosperitate, dar poate fi şi o sursă de inegalitate şi sărăcie dacă beneficiile sale nu sunt împărtăşite pe scară largă sau, mai rău, dacă duce la o cursă spre limita inferioară a standardelor sociale“, afirmă Letta în raport.

Dimensiunea fizică a UE capătă, de asemenea, o relevanţă deosebită, având în vedere că „o Uniune Europeană mai mare este cea mai bună modalitate de a proteja interesele euro­pene“, concentrându-se pe metodele şi calen­darul acestei extinderi.

Contextul geopolitic nu a trecut neob­servat. „Capacitatea noastră industrială în dome­niile securităţii şi apărării trebuie să treacă printr-o transformare radicală pentru a evita repetarea dinamicii observate în perioada 2022-2024. Atunci, în timp ce susţineau rezis­tenţa ucraineană, europenii au cheltuit sume substanţiale, însă aproximativ 80% din aceste fonduri au fost cheltuite pe materiale non-europene“, a explicat el.

Letta vorbeşte şi despre o altă modalitate de a consolida piaţa unică: crearea unei „a cincea libertăţi“ (pe lângă cele ale liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalului) prin cercetare, inovare şi educaţie pentru a crea o piaţă sustenabilă şi rezistentă.

„A cincea libertate ar putea veni să completeze acest cadru pentru a cataliza progresele în domenii precum cercetarea şi dezvoltarea, utilizarea datelor, competenţele, inteligenţa artificială, calculul cuantic, biotehnologia, biorobotica şi spaţiul, printre altele. Astfel de domenii ar putea beneficia foarte mult de includerea celei de-a cincea libertăţi în cadrul pieţei unice, libertatea de a investiga, explora şi crea în beneficiul omenirii, fără frontiere şi limitări disciplinare sau artificiale“, comentează Letta.

Pe scurt, ambele lucrări îndeamnă UE să îşi simplifice cadrul de reglementare, să investească în tehnologie pentru a stimula inovaţia şi să aloce resurse financiare considerabile pentru îmbunătăţirea competitivităţii. Rapoartele urmăresc, de asemenea, mobilizarea fondurilor din sectorul privat prin revitalizarea uniunii pieţelor de capital din UE, lansată pentru prima dată în 2014. Raportul Letta a propus o Uniune a Economiilor şi Investiţiilor pentru a finanţa „obiective comune care altfel ar fi imposibil de atins“.

Aceasta pentru că Europa nu duce lipsă de capital, ci de mobilizare a capitalului. Economiile private din UE ajung la 33.000 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un potenţial financiar enorm. Însă în fiecare an sute de miliarde de euro din economiile gospodăriilor europene se duc în străinătate, mai ales în SUA. Această hemoragie persistentă subminează capacitatea UE de a-şi finanţa propriile priorităţi strategice, de la inovare şi infrastructură la tranziţia verde şi apărare.

Sub umbrela acestei uniuni a economiilor şi investiţiilor Europa îşi va putea construi campioni puternici şi verzi pentru sectoarele strategice care să poată concura cu adevărat pe scena mondială. Rapoartele, ale lui Letta şi Draghi, propun reformarea normelor privind ajutoarele de stat, astfel încât acestea să contribuie la iniţiativele europene (în loc de cele naţionale).

Raportul Letta sugerează un „mecanism de contribuţie la ajutoarele de stat“ în care statele membre dedică o parte din finanţarea lor naţională pentru ajutoarele de stat către iniţiative europene. Cu alte cuvinte, el propune ca subvenţiile să devină un instrument mai mult paneuropean şi mai puţin naţional, astfel încât Europa să evite întensificarea competiţiei interne. Aceasta este una dintre cele mai controversate propuneri.

Letta este preşedintele Institutului Jacques Delors, un think-tank dedicat promovării discuţiilor despre proiectul european, despre integrarea oamenilor în contrucţia europeană şi diseminarea valorilor europene democratice, statului de drept, egalităţii şi solidarităţii. De asemenea, italianul a condus între 2015 şi 2021 Şcoala de afaceri internaţionale (PSIA) de la Sciences Po, Paris, şi este decan al Şcolii de ştiinţe politice, economice şi de afaceri globale a Universităţii IE din Madrid din octombrie 2024.