Ca prim-ministru al Italiei în perioada aprilie 2023-februarie 2024, Enrico Letta a pledat pentru renunţarea la austeritate angajându-se în acelaşi timp să respecte ţintele UE legate de datorii. Acesta a avertizat că politicile economice ale UE sunt prea concentrate pe austeritate în loc de creştere. Prin propunerile de redresare a economiei italiene, Letta a încercat să pună în balanţă politicile de austeritate ale UE cu măsuri specifice de reducere a şomajului, în special în rândul tinerilor, şi de stimulare a economiei.
Italia poate reuşi o redresare economică fără a-şi creşte uriaşa datorie publică, declara Letta la începutul mandatului său.
„Este posibil să creezi creştere fără a acumula datorii. Alte ţări au dovedit-o. Din nefericire, suntem un exemplu concret al faptului că acumularea de datorii nu duce la creştere, pentru că în toţi aceşti ani am creat un munte de datorii fără a creşte“, declara acesta în momentul respectiv.
După preluarea mandatului de premier, Letta a vizitat mai multe capitale europene făcând apel pentru o schimbare de focus a politicilor UE dinspre austeritate către creştere.
Pe plan local, Letta s-a concentrat pe o combinaţie de stimulente şi reduceri de taxe pentru a lupta împotriva recesiunii şi şomajului ridicat. Pachetul de măsuri adoptat de guvernul său a vizat redresarea economiei, incluzând investiţii în proiecte de lucrări publice, cât şi reducerea birocraţiei şi reorganizarea resurselor financiare.
Letta a anulat majorări de taxe plănuite în valoare de până la 6 miliarde de euro distanţându-se clar de policitile predecesorilor săi tehnocraţi. Acesta a anunţat că sistemul de asistenţă socială inadecvat al Italiei trebuie extins pentru a include mai multe prevederi pentru tineri, femei şi muncitori pe contracte temporare.
Întreprinderile vor primi stimulente fiscale pentru a angaja muncitori tineri, a anunţat Letta, subliniind că crearea de locuri de muncă este prioritatea guvernului său.
Guvernul italian s-a angajat să cheltuie 1,5 miliarde de euro, un amestec de fonduri naţionale şi fonduri structurale UE, pe eforturi de creştere a ratei ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor. Fondurile au inclus scutiri de taxe pentru companiile care angajează persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani.
În 2013, una dintre marile probleme cu care se confrunta Italia era şomajul uriaş din rândul tinerilor, estimat la aproximativ 40%.
Letta a făcut de asemenea apel la UE să adopte o strategie de combatere a şomajului din rândul tinerilor cu măsuri concrete. „Fără locuri de muncă pentru tineri nu există speranţă, nici pentru statele membre ale UE, nici pentru bloc ca întreg“, avertiza Letta.
Guvernul său a propus şi extinderea beneficiilor de şomaj, în mod specific pentru cei eliminaţi din „categoriile protejate“. Letta a subliniat necesitatea reformării sistemului de protecţie socială a ţării sale, considerat de acesta învechit şi inadecvat.
