Urmează Gala ZF 24 de ani, joi 24 noiembrie, ora 19.00. „Ian Goldin, profesor de globalizare la Universitatea Oxford, invitat special la Gala ZF din 24 noiembrie: Reforme urgente sunt necesare pentru îmblânzirea „defectului fluturelui“ al globalizării

Pandemia de coronavirus evi­den­ţiază nevoia urgentă de un ma­nagement mai eficient al riscurilor la nivel mondial. La fel şi schimbările climatice în accelerare, dar şi criza financiară din 2008. Sunt necesare reforme urgente pentru atenuarea defectului fluturelui pe care-l are fenomenul globalizării, în opinia profesorului Ian Goldin.

„Defectul fluturelui“ reprezintă riscul sistemic inerent lumii noastre hiperconectate, în care acţiuni re­strân­se dintr-un loc se pot propaga rapid, cu efecte globale.

Cartea „The Butterfly Defect“ scrisă de Ian Goldin arată de ce glo­balizarea creează riscuri sistemice. Aceasta arată de asemenea de ce prin stoparea globalizării nu se vor disipa ameninţările globale, ci dim­po­trivă, se vor amplifica.

„Protecţionismul reduce investi­ţiile, comerţul, turismul şi progresul tehnologic, ce creează locuri de muncă şi venituri în creştere, dimi­nuând astfel capacitatea ţărilor de a-şi spori rezilienţa“.

Soluţia, argumentează profeso­rul, constă în a coopera pentru a face globalizarea sigură şi sustenabilă.

Este nevoie de leadership pentru gestionarea dimensiunilor negative ale globalizării şi valorificarea celor positive, pentru a asigura că progre­sul nu este copleşit de ameninţări co­mune. Sistemele reziliente sunt pe atât de puternice pe cât sunt cele mai slabe legături ale acestora.

În ultimele decenii, globalizarea a dus la schimbări revoluţionare care s-au produs mai rapid decât evoluţia instituţiilor, creând o discrepanţă între sistemele noastre din ce în ce mai complexe şi metodele noastre de gestionare a riscurilor acestora.

După ne-a arătat criza financiară şi pandemia, scrie Ian Goldin, riscu­rile sistemice pot copleşi rapid proce­sele ce păreau anterior robuste.

Deşi ameninţarea adusă de pandemie nu poate fi pusă sub semnul îndoielii, pericolele create de schimbările climatice, cu un ritm mai lent de acumulare, necesită de asemenea acţiuni comune.

Pandemia a evidenţiat lipsa noastră de imunitate în faţa ameninţărilor naturale, creând însă în acelaşi timp o oportunitate de a ne reseta economiile, subliniază profesorul.

Protestele de la nivel global, pe teme variate de la climat la rasă, au demonstrat apetitul pentru gândire nouă. Iar pandemia a demonstrat de asemenea că cetăţenii sunt pregătiţi să-şi schimbe comportamentul când acest lucru este necesar. Tot ceea ce rămâne este ca guvernele să acţioneze, susţine Ian Goldin.