Business Internaţional

Urmează o invazie de morţi-vii în sectorul corporate? O veste bună pentru zona euro şi UE este că s-a dat drumul la programul paneuropean de reconstrucţie economică de 800 mld. euro. Veştile proaste sunt că în unele zone ale lumii pandemia a revenit cu forţe noi, iar în unele state est-europene campaniile de vaccinare aproape că stagnează

Urmează o invazie de morţi-vii în sectorul corporate? O veste bună pentru zona euro şi UE este că s-a dat drumul la programul paneuropean de reconstrucţie economică de 800 mld. euro. Veştile proaste sunt că în unele zone ale lumii pandemia a revenit cu forţe noi, iar în unele state est-europene campaniile de vaccinare aproape că stagnează

BCE a evocat spectrul zombificării companiilor - legiuni de firme moarte-vii ţinute în viaţă de creditele ieftine şi de ajutoarele de la guvern.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.06.2021, 11:02 4761

În această criză atipică, corporaţiile şi afacerile mici deopotrivă, capitalismul, sunt ajutate de tendinţele sociale mai puternice ca oricând din ţările dezvoltate. Însă o consecinţă ar putea fi zombificarea sectorului de afaceri, adică ţinerea în viaţă artificial prin capitalul dat sau garantat de stat a unor firme pe care altfel pandemia le-ar fi omorât. O altă consecinţă este că eforturile financiare fără precedent ale guvernelor pot crea la unele dintre acestea o supraîndatorare fără precedent şi o dependenţă de finanţarea foarte ieftină de pe pieţe din prezent. În aceste condiţii poate să apară un lanţ al slăbiciunilor despre ale cărui urmări nu se poate decât specula.

În teorie, firmele zombie intoxică economia, slăbind revenirea şi ritmul de creare de locuri de muncă şi pot duce chiar la accelerarea inflaţiei. Supraîndatorarea guvernelor a arătat în criza anterioară ce poate face. Ţările din zona euro sunt ferite de pericolele de pe pieţe de către BCE. Statele est-europene membre ale UE, nu.

Recent, în pofida semnalelor din toate părţile că economia zonei euro prinde viteză în al doilea trimestru, Banca Centrală Europeană a tras un semnal de alarmă asupra creşterii nivelului de îndatorare a guvernelor şi companiilor europene, scrie Financial Times.

Criza creează un dezechilibru major între datoriile mari şi resursele financiare slabe, iar BCE a avertizat că dacă problema nu este rezolvată, rezultatul ar putea fi „o corecţie accentuată a pieţei şi stress financiar sau o periodă prelungită de revenire economică slabă“. Un scenariu sumbru, însă banca centrală a zonei euro a mers mai departe şi a evocat spectrul zombificării companiilor - legiuni de companii moarte-vii ţinute în viaţă de creditele ieftine şi de ajutoarele de la guvern.

„Zombificarea poate duce la alocarea ineficientă a capitalului, dar creează şi pericole pe termen mediu pentru sistemul financiar dacă riscurile nu sunt evaluate corect“, se arată în avertismentul BCE.

Acesta urmează unei alte atenţionări, din partea Comisiei europene de evaluare a riscurilor sistemice, asupra pericolului venirii unui tsunami de insolvenţe după ce măsurile de urgenţă introduse în pandemie sunt retrase. Instituţia se teme că băncile nu sunt pregătite pentru un astfel de impact, deşi instituţiile de credit europene dau asigurări peste asigurări că pericolul nu este atât de mare pentru ele şi, în consecinţă, chiar iau în calcul riscuri mai mici de faliment printre clienţi.

Din tabăra băncilor, analiştii de la ING explică că în zona euro, dacă este luat în con­siderare şocul imens al blo­cării economiilor în al doilea trimestru din 2020, criza economică nu este cu mult mai profundă decât criza financiară din 2008-2009.

Criza Covid pare, de asemenea, mai scurtă decât cea anterioară, ceea ce înseamnă că, pentru unele ţări, este chiar mai slabă decât criza financiară. Eco­no­miile au, de ase­me­nea, perspective de recu­pe­rare mai puternice decât de obicei datorită redeschiderii viitoare a tuturor activităţilor precum şi măsurilor generoase de stimulare. Deci, la ce să ne aşteptăm? se întreabă analiştii de la ING.

În primul rând, trebuie amintit că măsurile luate în timpul crizei au redus în mod artificial numărul falimentelor cu 25% în zona euro.

Cu toate acestea, odată cu retragerea măsurilor de sprijin, este foarte probabil să se producă o revenire rapidă la tendinţa observată în 2019, anul marii încetiniri sincronizate a economiilor lumii, ceea ce va duce la o creştere bruscă a numărului falimentelor.

Apoi, este de aşteptat ca numărul falimentelor să depăşească nivelul anterior cu 10-20%, mai ales dacă sunt avute în vedere veniturile pierdute de firme. De asemenea, schimbările structurale determinate sau accelerate de criză ar putea să creeze o presiuni în sensul creşterii falimentelor.

Cu toate acestea, creşterea ar fi în continuare mai mică decât cea observată în majoritatea economiilor dezvoltate după criza financiară. Trebuie ţinut cont, însă, şi de faptul că există diferenţe semnificative între ţări din cauza şocurilor simţite diferit şi a forţei financiare a fiecărui guvern.

Spania, Grecia şi Italia sunt cele mai expuse riscului. Unii analişti spun că prin bailout-urile acordate companiilor sub formă de credite pe de o parte este evitată o nouă criză financiară, dar pe de alta sunt create condiţiile pentru o creştere economică nesănătoasă şi neuniformă.

Afaceri slabe şi neprofitabile, care acum nu se mai confruntă cu riscul falimentului, reţin capitalul care altfel ar putea fi utilizat mai productiv. Astfel de firme-zombie sunt incapabile să crească, fiind ţinute în viaţă doar de dobânzile foarte mici, şi îşi răspândesc toxicitatea în restul economiei. Rezultatul ar fi mai puţine locuri de muncă nou create, dar şi o nevoie pentru afacerile nesănătoase de a creşte preţurile şi, în consecinţă, o muncă mai grea pentru băncile centrale.

Deocamdată, pentru a preveni o avalanşă de defaulturi, guvernele europene extind perioada de aplicare a măsurilor de ajutor. În Spania, guvernul iartă unele datorii garantate de stat. Însă în cele din urmă aceste măsuri se vor vedea şi în datoriile sau deficitele statului. Finanţarea datoriilor nu este dificilă în prezent.

Grecia, cea mai îndatorată ţară din UE, a reuşit săptămâna aceasta să se împrumute de pe pieţe la dobândă negativă. Însă schimbările vin, sau sunt cerute de băncile centrale. Nevoia de schimbare a reuşit să pună pe poziţii contrare guvernul Ungariei şi banca centrală a ţării, altfel un aliat al partidului de guvernământ.

Budapesta a decis prelungirea unui moratoriu asupra rambursării creditelor până la finalul lunii august, cu toate că băncile au cerut restrângerea grupului celor eligibili. Banca centrală, în schimb, a avertizat că riscurile extinderii moratoriului ar putea ajunge să cântărească mai greu decât beneficiile. Instituţia a cerut, prin urmare, ungurilor să înceapă să-şi plătească datoriile.

O veste bună pentru zona euro şi UE este că programul pan-european de reconstrucţie economică de 800 de miliarde de euro a fost pus în mişcare. Veştile proaste sunt că în unele zone ale lumii pandemia a revenit cu forţe noi, iar în unele state est-europene campaniile de vaccinare aproape că stagnează.

 
 
AFACERI DE LA ZERO