• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8325
  • Leu / USD4.6725
Business Internaţional

Va avea Europa un viitor nuclear? Franţa se visează liderul renaşterii atomice, dar este cu ani buni în urma Americii şi Rusiei

Va avea Europa un viitor nuclear? Franţa se visează liderul renaşterii atomice, dar este cu ani buni în urma Americii şi Rusiei

Preşedintele Franţei Emmanuel Macron: „Fără putere nucleară civilă nu există putere nucleară militară, iar fără putere nucleară militară nu există putere nucleară civilă“.

Autor: Bogdan Cojocaru

18.11.2021, 00:07 822

Despre hidrogenul verde, a cărui extragere nu poluează, se spune că este combustibilul viitorului. Însă în prezent, cu presiuni în creştere pentru surse de energie stabile, predictabile şi cât mai curate, în industria nucleară se cheltuie cei mai mulţi bani, se încheie alianţe, se duc războaie comerciale şi se conturează proiecte viabile. De asemenea, şi activitatea de lobby din această direcţie este mai puternică.

Aşa cum Rusia, cel mai mare exportator de gaze naturale, caută să-şi facă  din criza energiei din Europa o oportunitate, la fel face şi Franţa, dar în contextul în care Uniunea Europeană caută să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

La început, Franţa s-a pus în fruntea unui grup de state - Finlanda, Ungaria, Polonia şi Cehia - care au cerut Comisiei Europene să clasifice centralele nucleare şi depozitele de deşeuri nucleare drept „verzi“. Apoi, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că ţara sa va începe după decenii de pauză să construiască noi reactoare nucleare pentru a-şi putea respecta angajamentele de a diminua emisiile de carbon.

Franţa va insista pe reactoare modulare mici (small modular reactors - SMR) pentru „a fi lider în sector cu inovaţii revoluţionare“, a explicat preşedintele. Strategia energetică a Franţei implică investiţii de 8 miliarde euro în dezvoltarea industriei hidrogenului şi de doar un miliard euro în SMR-uri, însă acestea din urmă vor fi „obiectivul numărul 1“, după cum spune chiar Macron.

Însă în prezent nu Franţa este lider în cursa pentru reactoare modulare mici, ci SUA, prin compania NuScale Power, care are deja un proiect aprobat şi îşi va vedea finalizată prima centrală nucleară în 2027, scrie Deutsche Welle.

La rând este Rosatom, companie de stat din Rusia, cu o centrală în 2028. Prima centrală franceză cu SMR-uri, una de test, ar urma să fie funcţională abia în 2030. Franţa este lider european la producţia de energie atomică, cu 56 de reactoare funcţionale care generează 70% din electricitatea ţării. Însă acestea sunt o moştenire a trecutului îndepărtat. Prezentul nu este încurajator deocamdată.

La Flamanville, în Normandia, este în construcţie din 2007 un reactor cu o tehnologie care se vrea şi ea revoluţionară - Evolutionary Power Reactor, sau EPR, printre cele mai puternice reactoare din lume. Însă centrala este departe de a fi finalizată. Iar EDF, compania naţională de energie a Franţei, a prezentat anul acesta guvernului studii de fezabilitate pentru şase noi reactoare. De asemenea, EDF s-a declarat „foarte mulţumită“ de intenţiile lui Macron. Şi pe bună dreptate, deoarece industria nucleară franceză stagna, sau chiar dădea înapoi.

Cu renaşterea promisă de preşedinte, Franţa şi EDF ar avea şansa să devină pro­ducători şi exportatori de tehnologie nucleară, dar abia peste mulţi, mulţi ani. Unii analişti spun că eforturile, sau declaraţiile nucleare, ale lui Macron mai au un alt scop, iar ei citează chiar afirmaţii de-ale lui Macron.  „Ţările care se ancorează de energia nucleară sunt adesea state cu arme nucleare, aşa cum sunt Marea Britanie, SUA şi Franţa“, a spus acesta în 2020. „Fără putere nucleară civilă nu există putere nucleară militară, iar fără putere nucleară militară nu există putere nucleară civilă.“

Din acest punct de vedere, investiţiile în reactoare SMR par o decizie strategică. Între timp, grupului condus de Franţa i s-a mai alăturat Slovenia, care are o centrală nucleară la Kröko, de unde se alimentează cu electricitate şi Croaţia. Guvernul sloven vrea să mai construiască la Kröko un reactor pentru a-şi reduce importurile de energie. Şi Cehia, care are deja şase reactoare, vrea să-şi majoreze capacitatea nucleară şi a chemat la apel producătorii internaţionali. I-a respins însă pe cei din Rusia şi China. Până la primirea unor oferte, guvernul ceh a ales o companie americană, Jacobs, pentru a-i oferi două contracte pentru servicii de management al deşeurilor radioactive.

În Ungaria, lucrurile au fost mai simple. Centrala nucleară de la Peks este extinsă cu tehnologia şi banii de la Rosatom. Tot cu tehnologie şi bani ruseşti, până acum 1,4 miliarde dolari, sunt construite patru reactoare la prima centrală nucleară a Turciei, cea de la Akkuyu. Primele lucrări de construcţie majore au început în 2018, iar primul reactor ar trebui să devină funcţional în 2023. Polonia nu are încă o centrală nucleară dar vrea, iar principalii concurenţi pentru construirea primelor reactoare poloneze vor fi, probabil, SUA, Coreea de Sud şi Franţa.

De participarea Rusiei nici nu se pune problema. EDF, din Franţa, s-a oferit deja să livreze şase reactoare. Deşi par concurente, Franţa face afaceri nucleare cu Rusia. Astfel, Franţa exportă către Rosatom uraniu reprocesat pe care compania rusă îl transformă în combustibil nuclear. În Marea Britanie, raportează The Guardian, guvernul premierului Boris Johnson va asigura probabil ajutor de finanţare pentru construirea a 16 reactoare de mici dimensiuni. Până şi în Germania, unde centralele nucleare sunt scoase din funcţiune,  zile trecute şi-au făcut apariţia în centrul Berlinului activişti pro-energie nucleară, ceva rar acolo.

Totuşi, Europa pare un concurent mărunt în cursa nucleară dacă este comparată cu ambiţiile anunţate peste noapte de China: nu mai puţin de 150 de reactoare în următorii 15 ani. Macron nu a spus-o, dar şi China este o superputere nucleară militară. Cu atâtea planuri, se poate pune întrebarea dacă nu cumva uraniul nu va ajunge la fel de problematic pentru industria energiei cum este litiul pentru revoluţia electromobilităţii.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0061
Ieri: 4.9474
Azi: 4.6725
Diferență: -0,8825
Ieri: 4.7141
Azi: 5.8325
Diferență: -0,1353
Ieri: 5.8404
Azi: 4.8048
Diferență: -0,4599
Ieri: 4.8270