Business Internaţional

Va câştiga China războiul împotriva boomului materiilor prime care alimentează frica de inflaţie? În Germania, acest boom se resimte la nivelul întregii economii

Premierul chinez Li Keqiang a îndemnat ţara să gestioneze în mod eficient creşterea preţurilor materiilor prime şi impactul acesteia

Premierul chinez Li Keqiang a îndemnat ţara să gestioneze în mod eficient creşterea preţurilor materiilor prime şi impactul acesteia

Autor: Catalina Apostoiu

13.06.2021, 00:04 16058

Departamentul Preţurilor: acest colţ rar menţionat al biro­craţiei chineze joacă un rol din ce în ce mai important în cadrul dezbaterilor privind inflaţia care agită pieţele financiare din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Aici, oficialii chinezi au ţesut luni la rând una dintre cele mai vaste campanii de influenţare a preţurilor de pe pieţe de la încercarea eşuată deîmblânzire a pieţei de acţiuni locale din 2015. Ţinta de această dată: o creştere dramatică a materiilor prime.

De la oţel şi cupru la porumb şi cherestea, materiile prime au început anul 2021 cu o creştere explozivă, atingând niveluri nemaînregistrate de ani întregi. Raliul a împins în sus aşteptările privind inflaţia. Cu economia americană puternic impulsionată de stimu­lentele fiscale şi economia europeană începând să se redeschidă odată cu accelerarea campaniei de vaccinare, există puţine motive pentru a anticipa o schimbare de direcţie.

În ultimele trei săptămâni, strategii chinezi, începând cu premierul Li Keqiang, au lansat o serie aproape constantă de declaraţii şi măsuri administrative pentru a aduce sub control creşterea puternică a materiilor prime, care pune presiune pe maşinăria de export a Chinei şi ameninţă să afecteze redresarea economiei acesteia.

Oficialii au majorat comisioanele, au modificat reglementările fiscală, au îndemnat producătorii să-şi vândă stocurile, au convins firmele de tranzacţionare să-şi reducă pariurile de creştere, s-au angajat să sancţioneze speculatorii şi multe altele.

În timp ce strategii de la Goldman Sachs şi Citigroup susţin că orice încercare de a stopa acest raliu va eşua probabil în faţa con­strân­gerilor legate de ofertă şi a cererii mondiale robuste, autorităţile chineze nu dau semne că ar intenţiona să cedeze după ce au ob­ţinut unele reuşite iniţiale. Preţurile căr­b­u­nelui, de exemplu, au scăzut cu până la 22% de la maximele atinse în mai, deşi stau în con­ti­nuare pe câştiguri substanţiale în termeni anuali.

Astfel, campania derulată de China se transformă într-un factor demn de urmărit de către traderii nu numai de materii prime, dar şi de titluri de trezorerie, acţiuni tech şi aproape toate celelalte categorii de active unde temerile privind inflaţia au luat amploare în ultimele luni.

Campania marchează în acelaşi timp un moment posibil crucial pentru tranziţia Chinei către pieţe mai libere. Chiar în condiţiile în care strategii chinezi îşi concentrează mare parte a atenţiei pe materiile prime, aceştia îşi intensifică în paralel campania împotriva criptomonedelor şi fac paşi din ce în ce mai hotărâţi pentru a gestiona evoluţiile yuanului şi preţurilor locuinţelor.

Amploarea intervenţiei guvernului chinez ar putea evidenţia modul în care Beijingul plănuieşte să ajungă la un echilibru între a acorda pieţelor un „rol decisiv“ şi a menţine stabilitatea economică şi socială.

Deşi guvernul şi-a restrâns intervenţiile directe în ultimii ani, autorităţile nu au ezitat să acţioneze în nenumărate feluri pentru a ghida preţurile şi a reduce volatilitatea.

Neliniştea privind boomul materiilor prime s-a acumulat de la începutul anului în interiorul Departamentului Preţurilor, parte a agenţiei de planning economic a Chinei.

Primul semnal public că autorităţile se gândesc serios să stăvilească creşterea materiilor prime a venit pe 12 mai, când autorităţile au cerut „ajustări pentru gestionarea creşterii excesiv de rapide a preţurilor materiilor prime“.

O săptămână mai târziu, premierul Li a lansat un avertisment şi mai clar, anunţând că vor fi luate măsuri ţintite pentru „monitorizarea tranzacţiilor anormale şi speculaţiilor“.

Unii observatori argumentează că impactul pe termen mai lung al campaniei chinezilor asupra preţurilor va fi limitat. Strategii Goldman arată într-un raport recent că China şi-a pierdut puterea de a dicta preţurile pentru materii prime cheie cum ar fi petrolul şi cuprul.

După o scădere temporară la mijlocul lunii mai, indicele Bloomberg Commodity Spot al contractelor tranzacţionate în principal în SUA şi Londra a urcat la un nou maxim pe un deceniu la finalul săptămânii trecute. Aceasta arată cât de dificil îi va fi Chinei să se izoleze de volatilitatea preţurilor materiilor prime, chiar dacă ţara urmăreşte o strategie de diminuare a dependenţei sale de pieţele externe.

Cât de departe va merge China cu această campanie ar putea depinde în mare măsură de posibilitatea ca creşterea costurilor input-urilor să fie transferată către consumatori. Inflaţia generală a rămas modestă deocamdată, însă presiunile inflaţioniste ar putea spori, cel puţin pe termen scurt.

Datele ce urmează a fi publicate în această săptămână sunt aşteptate să indice o creştere cu 8,4% a preţurilor de producător în mai, cel mai puternic avans din 2008, potrivit mediei estimărilor economiştilor chestionaţi de Bloomberg.

Între timp, în Germania, cea mai mare economie europeană, boom-ul preţurilor materiilor prime se face simţit la nivelul întregii economii. Potrivit institutului german ifo, din ce în ce mai multe companii plănuiesc să opereze majorări de preţuri.

Multe companii transferă mai departe creşterile de preţuri înregistrate pe partea de aprovizionare, potrivit lui Klaus Wohlrabe, din cadrul ifo.

Inflaţia din Germania a crescut la 2,4% în mai, cel mai ridicat nivel din 2018, iar banca centrală a ţării a previzionat că inflaţia lunară ar putea atinge 4% către sfârşitul acestui an.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO