Va scumpi BCE creditul în continuare după majorarea aşteptată a dobânzilor de la începutul toamnei?

Cu inflaţia din zona euro situată la 3,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, şi costurile energiei în creştere vertiginoasă, pieţele pariază că Banca Centrală Europeană va majora din nou do­bânzile pe 10 septembrie.

Creşterile de preţuri în cele 21 de ţări care au în comun moneda unică europeană au atins 3,3% în termeni anuali în august, cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, faţă de 2,9% în iulie. Această accelerare se explică prin reluarea creşterii preţurilor pe­tro­lului consemnată în această vară. Astfel, potrivit datelor Eurostat citate de Le Figaro, creşterea preţu­rilor energiei a accelerat la 14,3% în august de la 10,3% în iulie.

Cu războiul din Iran continuând în forţă şi inflaţia în accelerare, BCE este aşteptată să majoreze dobânzile din nou, de la 2,25% la 2,50%, la şe­dinţa de politică monetară din 10 sep­tembrie.

Şocul actual, provocat parţial de războiul din Orientul Mijlociu şi în­chi­derea Strâmtorii Ormuz, diferă sem­nificativ de episodul din 2021-2022, se arată într-un raport recent al BCE citat de Euronews. Reacţia monetară este mai „graduală“ de această dată, se arată în raport, în timp ce în 2021-2022, banca a majorat dobân­zile mai în forţă şi persistent.

BCE nu trebuie să se ferească de noi majorări de dobânzi dacă inflaţia „în­cepe să se mişte în direcţia gre­şită“, a declarat recent un important strateg BCE pentru Financial Times.

Gabriel Makhlouf, guvernator al băncii centrale irlandeze, s-a declarat „neliniştit“ de faptul că inflaţia din zona euro se menţine peste 3% când creşterea economică este „uşor mai solidă“ decât anticipaseră fore­casterii înaintea verii. BCE a fost prima bancă centrală din G7 care a reacţio­nat la războiul din Iran în iu­nie când a crescut costurile de finan­ţare cu un sfert de punct la 2,25%.

„Decizia pe care o vom lua săptămâna viitoare nu va fi o surpriză pentru nimeni“, a declarat Makhlouf, adăugând că se aşteaptă ca BCE să-şi majoreze „uşor“ estimarea de creştere pentru zona euro pe aces an. În iunie, BCE şi-a redus proiecţia de creştere pe 2026 pentru bloc cu 0,1% la 0,8%, însă datele ulterioare au arătat că economia a performat peste aşteptări în trimestrul doi, avansând cu 0,4%.

Oficialul BCE a subliniat că chiar şi la 2,5%, dobânda de referinţă la depozite a BCE ar fi la un nivel care nu ar încetini activitatea economică. „Politica nu este restrictivă, a declarat acesta, adăugând că teritoriul restrictiv ar începe „odată ce trecem de 2,75%“. BCE ar trebui să fie pregătită să păşească în teritoriul respectiv dacă va exista o creştere semnificativă a riscurilor privind inflaţia.

Deocamdată, însă, nu este clar dacă o nouă majorare de dobânzi după cea aşteptată săptămâna viitoare ar fi necesară, a argumentat acesta. Aşteptările inflaţioniste sunt „într-un loc bun“ şi nu există dovezi privind „efecte de rundă secundă din punct de vedere al salariilor“.

Potrivit lui Gediminas Simkus, membru al consiliului guvernator al BCE, o majorare a dobânzilor săptămâna viitoare de către bancă nu va fi suficientă pentru a readuce inflaţia la ţintă, notează Bloomberg.

Şi Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al BCE a declarat anterior că dobânzile trebuie să crească în continuare în condiţiile în care conflictul prelungit din Orientul Mijlociu şi economia surprinzător de puternică a zonei euro prezintă riscuri de creştere a inflaţiei.

În opinia analiştilor ING, o altă majorare de dobânzi dincolo de cea din septembrie ar însemna că BCE vede politica monetară restrictivă ca fiind necesară. „Însă există o mare diferenţă între o economie care dă dovadă de rezilienţă şi o economie în curs de supraîncălzire care are nevoie de o politică monetară restrictivă“, notează ei. Pentru aceştia este greu de crezut că în vremuri de probleme cu finanţele publice şi de creştere puternică a randamentelor obligaţiunilor BCE ar fi cu adevărat dispusă să toarne mai mult gaz pe foc.