Deşi au recuperat o bună parte din decalajul faţă de ţările europene din Vest, statele din fostul Bloc Sovietic sunt încă departe de nivelul de trai din Occident, iar încetinirea reformelor ar putea să le împiedice să ajungă vreodată la acest nivel, scrie Financial Times într-un editorial publicat la finalul acestei săptămâni.
După dizolvarea Pactului de la Varşovia din 1991, care a dus la prăbuşirea Uniunii Sovietice, speranţa generală era ca statele membre să scape de sărăcie şi să ajungă la nivelul de viaţă mai ridicat al Europei de Vest. Pentru un timp, statele care formau Blocul Sovietic au recuperat cu o viteză semnificativă. În ultimele două decenii, decalajul în veniturile pe cap de locuitor între aşa-numitele “economii de tranziţie” şi statele membre ale Uniunii Europene s-a redus considerabil.
Totuşi, evoluţia a stagnat, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare avertizează că diferenţa rămasă nu va putea fi depăşită. BERD, care a susţinut transformarea fostului Bloc Sovietic într-o economie de piaţă, consideră că nevoia unei reforme structurale a dispărut, iar creşterea productivităţii va fi modestă în următorii 10 ani.
Tot BERD susţine că pentru descătuşarea pieţei forţelor de muncă era necesară creşterea competitivităţii.
Spre deosebire de alte pieţe emergente, economiile de tranziţie s-au aflat în imposibilitatea de a creşte prin acumularea de capital sau prin extinderea învăţământului primar, deoarece porneau de la un nivel foarte ridicat. Înlocuirea planificării centralizate a fost singurul câştig real uşor de obţinut.
De-reglementarea este esenţială pentru creşterea economică, însă, după cum observă şi BERD, există anumite constrângeri care împiedică reformele. Cel mai mare obstacol în faţa reformelor este reprezentat de voinţa liderilor locali care nu vor să renunţe la confortul cu care s-au obişnuit în vechiul regim.
Pentru depăşirea acestei rezistenţe este necesară presiunea externă. Ultimul deceniu a demonstrat că aspiraţia de a se alătura organizaţiilor europene puternice, precum Uniunea Europeană, poate reprezenta deschiderea către reforme şi către schimbare.
Desigur, nici măcar legăturile internaţionale şi comerţul liber nu sunt suficiente pentru a schimba unele instincte de bază. Spre exemplu, Ucraina a îngheţat elgăturile comerciale cu Uniunea Europeană. În aceste cazuri, UE trebuie să găsească interlocutori care doresc să evite repetarea greşelilor din trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
