Volumul producţiei industriale din Ungaria a urcat cu 2,3% în luna mai, în raport cu luna anterioară, atingând cea mai ridicată cotă din ultimii doi ani. Este importantă această creştere deoarece confirmă că se întăreşte o tendinţă începută la sfârşitul anului trecut.
În primul trimestru din 2026, industria a încetat să mai fie o frână pentru economie şi a contribuit la creşterea PIB pentru prima dată după 2022. Astfel, fabricile au redevenit motor de creştere economică, adăugându-şi puterea consumului din gospodării.
Industria din Ungaria este strâns legată de cea din Germania, având în vedere că toţi cei trei mari constructori auto germani, VW, Mercedes şi BMW, produc acolo. Ei au atras şi numeroşi producători de componente şi piese auto.
Accelerarea industrială de la începutul anului reflectă mai ales creşterea producţiei de echipament IT şi electric şi construirea de noi capacităţi de producţie industrială, scrie Portfolio.hu, care citează date statistice oficiale.
Îmbunătăţirea se vede şi în comerţul extern. O vreme, deşi industria îşi revenea, exporturile nu creşteau. Însă livrările pe pieţele externe au început să urce în aprilie, iar în mai au crescut cu peste 7% în ritm anual.
Separat, banca naţională a Ungariei şi-a redus semnificativ proiecţia de inflaţie pentru anul acesta. Dacă în martie instituţia estima un nivel de 3,8%, acum ea se aşteaptă ca indicatorul – inflaţie înseamnă creşterea preţurilor – să ajungă la numai 1,8%, acelaşi nivel ca în luna mai.
Spre comparaţie, inflaţia din România este de aproape 11%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Inflaţia slabă permite băncilor centrale să reducă dobânzile şi să stimuleze astfel creşterea economică.
La apogeului valului de scumpiri din Europa provocat de războiul din Ucraina şi de perturbările de pe lanţurile de aprovizionare datorate pandemiei de COVID-19, Ungaria a avut cea mai puternică inflaţie din UE, cu care banca centrală a luptat cu cele mai ridicate dobânzi din Uniune. În prezent, Ungaria are printre cele mai slabe inflaţii din UE. La această performanţă contribuie aprecierea forintului. Sorţii economiei maghiare par să se fi schimbat de când Viktor Orban şi partidul său FIDESZ au pierdut alegerile, premier devenind Peter Magyar, care a promis că îşi va aduce ţara cât mai aproape de adoptarea euro. „Farmecul“ noului lider a fost testat ieri prin prima emisiune de obligaţiuni în euro pe pieţele internaţionale a Ungariei de după alegeri. Titlurile au scadenţele în 2032 şi 2037. Randamentul obligaţiunilor în euro existente şi scadente în 2035 a scăzut cu aproape 2 puncte procentuale faţă de vârful atins în martie şi a ajuns la 3,94% luni.
