Nu cu multă vreme în urmă, părea că jocul de poker cu energia jucat de Europa şi Rusia, deşi periculos, e sub control.
Petrolul şi gazele erau unul dintre puţinele sectoare pe care Europa nu le ţintise cu sancţiuni. Rusia continua să furnizeze gaze. Da, Europa analiza un embargo asupra importurilor de energie, iar Rusia a cerut în martie ca ţările „neprietenoase“ să plătească pentru gaze în ruble, riscând în caz contrar să le fie întrerupte livrările.
Însă fiecare dintre cele două părţi considera că celeilalte îi lipseşte curajul de a plusa. Până la urmă, Europa importă 40% din gaze din Rusia, care la rândul ei face 400 milioane de euro pe zi de pe urma vânzărilor respective.
Pe 27 aprilie, însă, Rusia a ridicat miza, Gazprom suspendând livrările de gaze către Polonia şi Bulgaria după ce acestea nu şi-au făcut plăţile în ruble. UE se chinuie să vină cu o reacţie. Preţurile gazelor cresc puternic.
Impactul imediat al deciziei Rusiei este limitat, scrie The Economist. Importurile Poloniei şi Bulgariei reprezintă numai 8% din importurile totale ale UE. Iar cele două ţări s-ar putea descurca fără gazele ruseşti, spune Xi Nan de la Rystad Energy.
Cine exact şi-ar mai putea vedea gazele tăiate nu este clar. Termenele limită pentru plata în ruble reflectă parţial detalii ale contractelor ce nu sunt publice. Surse au declarat pentru The Economist însă că acestea vor fi în mai.
Care ţară va ceda prima? Majoritatea cumpărătorilor europeni au exclus deja plata directă în ruble. Moscova a venit cu o soluţie de compromis, însă aceasta nu e pe placul multor ţări europene.
Ţările sunt împărţite în trei grupuri. Unul include Belgia, Marea Britanie şi Spania, care importă puţine gaze direct sau deloc din Rusia, şi care ar putea refuza compromisul. Un altul include cumpărători mari ca Germania şi Italia, care vor avea probleme în a înlocui importurile rapid, aceştia putând accepta oferta. Un al treilea grup include ţări care sunt doar parţial dependente de Rusia şi care au poate contracte pe cale să expire.
Chiar şi acest scenariu ar crea nesiguranţă: întreruperea livrărilor într-o ţară ar avea impact asupra altora. Nu este clar nici cine va accepta compromisul rusesc, nici dacă Rusia ar putea opri gazele oricum.
Dacă livrările către Germania ar fi întrerupte, de exemplu, pieţele gazelor ar lua-o razna. Preţurile ar atinge noi recorduri.
Jack Sharples de la Oxford Institute for Energy Studies estimează că o suspendare totală a livrărilor de gaze ruseşti către Europa ar putea foarte bine provoca o recesiune mondială.
Un astfel de scenariu „ar avea consecinţe uriaşe pentru economiile germană şi europeană“, consideră la rândul său Jonathan Hackenbroick de la European Council on Foreign Relations. „Fabricile ar fi nevoite să-şi reducă producţia sau chiar să se închidă. Unele industrii cheie ar putea fi pierdute pe vecie, fiind de fapt foarte greu de estimat întreaga gamă de consecinţe“, arată acesta, potrivit Politico.
Andrei Belyi, profesor în cadrul University of Eastern Finland, consideră că izolarea Poloniei şi Bulgariei a reprezentat „o acţiune a Rusiei de pedepsire a celor care vor să scape de dependenţa de gazele ruseşti până la finalul anului. Ce uneşte Bulgaria şi Polonia este că au decis să nu-şi reînnoiască contractele cu Rusia din decembrie“.
Comisia Europeană insistă că plăţile către Rusia în ruble sunt interzise, acestea subminând sancţiunile impuse Rusiei. Însă şase diplomaţi UE argumentează că instrucţiunile Bruxelles-ului nu sunt deloc clare, putând submina unitatea UE cu privire la această problemă.
„Ne-am aşteptat ca Comisia să transmită un mesaj clar“ că instrucţiunile Rusiei încalcă sancţiunile, a declarat un diplomat. „În loc de asta, am primit instrucţiuni despre cum trebuie să se descurce companiile cu Gazprom pe cont propriu“.
„Aceasta este problema principală: vor urma toate ţările europene indicaţiile UE de a plăti doar în euro sau dolari? Sau unele vor decide să acţioneze pe cont propriu, respectând cerinţele ruseşti,“ arată Simone Tagliapietra, expert în cadrul Bruegel.
Deciziile fiind pare-se lăsate pe seama companiilor şi statelor individuale, analiştii spun că strategia Kremlinului este de a diviza Europa. „Este o strategie de a dezbina şi a cuceri. Rusia vrea să fragmenteze Europa cât mai mult posibil. Miza aici este unitatea europeană“, susţine Tagliapietra, citată de Financial Times.
Patru cumpărători europeni de gaze au plătit deja în ruble pentru gazele ruseşti, potrivit unei persoane apropiate gigantului rus Gazprom, notează Bloomberg. Zece companii europene au deschis deja conturi la Gazprombank necesare pentru respectarea cerinţelor Rusiei privind plăţile, susţine persoana respectivă.
Unele dintre cele mai mari companii de energie din Europa se pregătesc să folosească noul sistem de plăţi cerut de Kremlin, criticii avertizând că acest lucru va submina sancţiunile UE, va ameninţa unitatea blocului şi va aduce miliarde sub formă de cash pentru economia rusească.
Distribuitori de gaze din Germania, Austria, Ungaria şi Slovacia plănuiesc să deschidă conturi în ruble la Gazprombank în Elveţia pentru a respecta cerinţele Kremlinului, potrivit unor surse familiare cu pregătirile, citate de Financial Times.
Grupurile includ doi dintre cei mai mari importatori individuali de gaze ruseşti: Uniper şi OMV.
Compania Italiană Eni, un alt mare client al Gazprom, îşi evaluează opţiunile, potrivit surselor.
