Indicele paneuropean Stoxx Europe 600 a urcat cu 2,9% vineri, după aflarea rezultatelor alegerilor, avansul fiind condus de creşterea acţiunilor băncilor, companiilor de utilităţi şi constructorilor de locuinţe, în condiţiile în care jucătorii din aceste sectoare s-au simţit ameninţaţi de politica intervenţionistă promovată de Partidul Laburist, scrie The Wall Street Journal.
Indicele DAX al bursei de la Frankfurt a urcat cu 2,7%, iar CAC 40 al bursei franceze a avansat cu 2,5%.
Euforia de pe pieţe nu poate însă să pună în umbră anumite îngrijorări. Sistemul electoral bazat pe reprezentare din Marea Britanie, considerat de prestigioasa revistă The Time „nu atât de democratic pe cât pare“, a făcut ca Regatul să fie condus în următorii patru ani de un partid care a primit mandatul a doar patru din zece cetăţeni.
Cu 36,9% dintre voturi, Partidul Conservator a câştigat 331 de locuri în parlament, asigurându-şi astfel majoritatea, în timp ce Partidul Laburist a obţinut 30,4% dintre voturile alegătorilor şi 232 de locuri în parlament.
Jocul electoral a trimis în parlament un singur reprezentat al partidului UKIP, care s-a remarcat prin politica sa agresivă împotriva imigranţilor, deşi acesta a fost votat de 3,8 milioane de oameni. În schimb, Partidul Naţional Scoţian a câştigat 56 de locuri în legislativul britanic, deşi a strâns doar 1,5 milioane de voturi, întrucât politicienii din acest partid au candidat într-un număr scăzut de circumscripţii electorale.
Avansul de vineri al pieţei europene pare că a fost, totuşi, doar unul de moment, consideră analiştii, întrucât investitorii vor fi cu ochii pe faptele noului guvern al lui Cameron. Liderul conservatorilor a promis în campania electorală că va organiza în 2017 un referendum pentru a decide dacă Marea Britanie va ieşi din UE. Acum Cameron trebuie să clarifice ce anume va cere Comisiei Europene pentru ca Anglia să rămână în UE.
Deşi cei mai importanţi lideri europeni, cum ar fi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi cancelarul german Angela Merkel, au cerut Londrei să rămână în UE, oficialii nu sunt dispuşi să negocieze tratatele UE şi să modifice legislaţia privind libertatea de mişcare a cetăţenilor UE, aşa cum a propus anterior Cameron.
Merkel a motivat nevoia ca Marea Britanie să rămână în UE pentru menţinerea echilibrului numeric între statele care promovează politici neprotecţioniste în economie (ca Germania şi Marea Britanie) şi cele care favorizează intervenţionismul.
O eventuală ieşire a Marii Britanii din UE ar creşte presiunea de pe umerii contribuabililor germani, care ar trebui să acopere cea mai mare parte a deficitului bugetar european.
În aceste condiţii, liderii europeni ar putea face unele concesii Marii Britanii prin adoptarea unei „legislaţii secundare“ care să prevadă noi norme în ceea ce priveşte politica UE în domeniul asistenţei sociale şi ajutoarele pe care le primesc cetăţenii de la statul în care emigrează.
