Victoria categorică a lui Péter Magyar şi a partidului său Tisza în alegerile parlamentare din Ungaria contra premierului Viktor Orban şi Fidesz a adus speranţe că ţara va reîncepe să primească fondurile europene de care are nevoie pentru repornirea economiei. Acesta este şi motivul pentru care forintul, în ultimele luni una dintre cele mai slabe monede din lume, s-a întărit, costurile de finanţare ale statului s-au diminuat, iar iniţial bursa de acţiuni de la Budapesta a crescut cu entuziasm.
Doar companiile controlate de regimul lui Orban – oameni apropiaţi partidului său sau prieteni – au rămas în urmă. Şi există motive serioase pentru care investitorii să fie prudenţi. Ungaria nu este străină de „războaie civile“ duse pe plan economic de oameni de afaceri aflaţi în tabere politice diferite.
Orban şi Fidesz s-ar putea să fi pierdut puterea politică, dar n-au pierdut şi influenţa în economie şi astfel în societate. Apoi, nici planurile economice ale învingătorului Péter Magyar, personaj tânăr şi carismatic, plecat în urmă cu doar câţiva ani din chiar partidul lui Orban (a fost membru al Fidesz din 2002 până în 2024), nu sunt clare. Mai rău, probabila guvernare a lui Magyar începe sub semnul crizei.
Un exemplu ar fi epuizarea rapidă a rezervelor de carburanţi. Din cauza reducerii importurilor, urmare a reglementării preţurilor de către guvern, şi a consumului crescut, rezervele strategice de benzină au scăzut în luna martie cu 80%, iar cele de motorină cu 75%, potrivit presei maghiare. Rezervele de petrol erau în februarie deja la cel mai redus nivel de după 2015. Iar în această chestiune se vede linia subţire pe care va trebui să meargă Péter Magyar.
Ungaria este dependentă energetic de Rusia. Este printre puţinele ţări din UE care au mai rămas aşa după ce Rusia a invadat Ucraina. Problema carburanţilor peristă de dinainte de războiul din Orientul Mijlociu şi a apărut când ţiţeiul rusesc importat a încetat să mai curgă prin conducta Drujba, care tranzitează teritoriul Ucrainei. Péter Magyar a promis că va îndepărta Ungaria de Rusia şi aşteptările sunt să încerce să reducă dependenţa ţării sale de energia rusească, inclusiv de cea nucleară.
Ungaria şi-a permis să continue să importe gaze şi petrol din Rusia deoarece a beneficiat de clemenţa administraţiei SUA conduse de Donald Trump. Orban s-a lăudat adesea cu prietenia lui Trump, iar preşedintele american şi locotenenţii săi l-au susţinut pe acesta în campania electorală. Liderul Tisza spune că SUA rămân „un aliat important“. În privinţa Ucrainei, Peter Magyar va continua politica lui Orban de a refuza ca Ungaria să contribuie la pachetul UE de ajutor de 90 de miliarde de euro deoarece ţara nu-şi permite să se îndatoreze şi mai mult şi că, oricum, în primul rând trebuie rezolvate problemele cu fondurile europene.
Oficialii de la Bruxelles se aşteaptă, însă, ca spre deosebire de Orban noul lider maghiar să permită plăţile cătra Ucraina şi nu să le blocheze. Magyar nu este văzut ca un proucrainean convins. Politicianul se opune livrărilor de arme către Ucraina. Însă nu este considerat nici prorus. Aceste lucruri au fost suficiente pentru ca victoria lui Magyar în alegerile de duminică să fie salutată de liderii „liberali“ europeni.
Spre exemplu, premierul polonez Donald Tusk a postat pe o reţea de socializare un clip în care discută la telefon cu liderul maghiar. „Sunt atât de fericit“, spune el, adăugând că este probabil mai fericit chiar şi decât Magyar. Prin înfrângerea Fidesz în Ungaria, partidul PiS, principal forţa de opoziţie cu care se luptă Tusk, pierde un aliat european important. În plus, dacă Ungaria se îndepărtează de energia rusească, Polonia are şanse mari să îi devină furnizor de gaze.
Pe plan intern, Magyar va trebui să repare sau să înlocuiască un model de creştere economică nefuncţional. Acesta este bazat pe atragerea de capital străin şi exploatarea rezervei de forţă de muncă interne. Din motive demografice, unul din motoare slăbeşte. O soluţie adoptată de alte state europene, încurajarea venirii de muncitori străini, este delicată. Ca şi Orban, Magyar a emis mesaje anti-imigraţie puternice. Tot pe plan intern, încurajator în ceea ce priveşte stabilitatea este că politicianul a făcut clar că va respecta independenţa băncii centrale, că nu va căuta să-l înlăture pe actualul guvernator, Mihály Varga. Însă Varga a fost un ministru şi aliat de încredere al lui Orban. Iar aici lucrurile se complică. Oamenii lui Orban conduc o bună parte din cele mai importante companii private din economia maghiară, din sectoare precum construcţiile, bancar, telecom, apărare şi spaţial. Ungaria nu are „campioni naţionali“, adică companii de stat dominante în aceste sectoare.
90% dintre maghiari locuiesc la cel mult jumătate de oră de o autostradă. Ce lasă Viktor Orban în urmă
► De câţiva ani încoace, Ungaria este ţara membră a UE care cheltuie cel mai mult pe recreere şi sport. Premierul Viktor Orban este un binecunoscut pasionat de fotbal, iar arenele fotbalistice au ajuns în cei 16 ani în care a guvernat ţara adevărate temple ale sportului. Guvernele sale au devoltat puternic şi infrastructura sporturilor acvatice.
► De asemenea, în ultimii 16 ani Ungaria a pus accent şi pe dezvoltarea infrastructurii rutiere, ţara ajungând ca număr de kilometri de autostradă raportaţi la populaţie la niveluri întâlnite în cele mai multe din economiile avansate din Europa de Vest. Există şi reversul medaliei. Trasportul cu trenul a trecut pe plan secund, în tot acest timp şi mai ales în ultimii ani reducându-se liniile şi legăturile locale.
► Totuşi, guvernul Orban a favorizat modernizarea legăturii feroviare dintre Budapesta şi Belgrad, capital Serbiei, pentru a permite circulaţia trenurilor de pasageri de mare viteză. Scopul principal al proiectului, la care a participat şi China cu bani şi constructori, este, însă, înlesnirea transportului de marfă. Ruta este parte din Iniţiativa Belt & Road prin care Beijingul îşi extinde influenţa comercială în lume. Costurile proiectului feroviar Budapesta-Belgrad, o linie de 350 km, au fost estimate la peste 4 miliarde de euro.
► Secţiunea maghiară, de 166 km, a costat până la 2,7 miliarde de euro. Pentru transportul de pasageri, linia este folosită mai ales pentru diverse conexiuni locale. La realizarea proiectului a participat cu materiale de construcţii o firmă aparţinând tatălui lui Orban. Deschiderea completă a fost amânată de mai multe ori, fiind probleme de siguranţă.
► La infrastructură sportivă, Ungaria s-a dezvoltat puternic în cei 16 ani de când Orban este premier. În această perioadă au fost construite peste 25 de stadioane noi. Multe altele au fost renovate sau modernizate. De asemenea, au fost construite aproape 40 de bazine pentru înot. Altele sunt în construcţie.
► În 2021, la inaugurarea unui bazin pentru înot, Orban a precizat că de când este premier guvernul a alocat aproape şase miliarde de euro pentru a susţine sportul. În 2023, 1,5% din cheltuielile generale ale guvernului maghiar s-au dus către servicii de recreere şi sportive, cel mai ridicat nivel din UE. În 2022, ponderea a fost mai mare, de 1,7%.
► Spre comparaţie, în România în aceşti ani indicatorul a fost de 0,8%, ceea ce plasează ţara în jumătatea de jos a clasamentului. Un etalon al infrastructurii sportive maghiare este Centrul Naţional de Atletism din Budapesta, proiect de 700 de milioane de euro inaugurat în 2023.
► La autostrăzi, chiar Orban a explicat că dacă în 2010 lungimea totală a autostrăzilor din Ungaria era de 1.273 kilometri, în 2025 Ungaria a ajuns la aproape 2.000 de km. Astfel, 90% dintre maghiari locuiesc la cel mult jumătate de oră de o autostradă.
► În plus, guvernele Fidesz au construit opt poduri peste Dunăre şi Tisa. În aceste condiţii, în peste 20 de oraşe mari se poate ajunge pe autostradă. România are aproape 1.420 kilometri de autostrăzi şi drumuri expres deschişi circulaţiei.
