Viena a deviat Dunărea pentru a se feri de inundaţii şi acum polonezii au învăţat că lacurile de acumulare le oferă doar un fals sentiment de siguranţă. Mai multe baraje poloneze au cedat sub presiunea apelor

„Cred că nu greşesc când zic că Viena are cea mai bună protecţie con­­tra inun­daţiilor din lume“, spunea în 2021 inginerul Wilfried Fellinger, liderul echi­pei care a avut misiunea de a proteja atunci oraşul de apele furioase ale Dunării. În luna iulie a acelui an viituri şi inundaţii catastrofale şi în unele cazuri ucigă­toare au devastat oraşe şi comunităţi din Europa Centrală şi de Vest.

Viena a rezistat, cu doar un minim de activi­tate perturbată, mulţumită unui sistem de protecţie contra inundaţiilor extins şi, spun unii, vizionar având în vedere că a fost construit în anii ’70-’80 şi face faţă provocărilor aduse de încălzirea globală. Este vorba în primul rând de un proiect, la început controversat, de a săpa un canal imens pentru crearea unui braţ artificial al Dunării care să devieze apele pe lângă oraş atunci când sunt probleme.

Viena s-a ales astfel cu apa pe timp de sece­tă şi siguranţă când vine potopul. Braţul artifi­cial al Dunării - Dunărea Nouă i se spune - are şi o insulă uriaşă, lungă de 20 de km, făcută din pământul excavat. Aceasta acţionează ca un burete când nivelul apelor se ridică. Complexul lacustru este o adevărată atracţie turistică în vre­muri liniştite. În iulie 2021, peste Viena a plouat mai mult decât oricând se fac măsurători meteorologice. Capitala austriacă n-a avut pro­bleme deosebite.

Canalul care forţează viitura de pe Dunăre să ocolească oraşul şi-a făcut treaba. Însă inun­da­ţiile cu care Europa Centrală şi de Est se con­fruntă în ultimele zile au acoperit şi părţi din Viena. Afectate au fost zonele din jurul Dunării Noi şi Insulei Dunării, dar a fost evitată o catas­trofă. Apa care a făcut cele mai mari probleme nu a venit din Dunăre, ci dintr-un afluent al acesteia, râul Viena. Mai jos pe cursul Dunării, povestea este alta. Autorităţile de la Budapesta se aşteaptă ca apele Dunării să crească cu 8 m.

Oraşul se luptă cu inundaţiile, care ar putea ajunge la cota maximă joi, prin diguri mobile, un baraj din saci de nisip de 1,7 km şi un sistem de zeci de ecluze. Cea mai expusă la Dunărea re­vărsată este insula Margareta. Autorităţile maghiare au spus că nu se aşteaptă la evacuări.

Din 2013, anul ultimelor inundaţii catastro­fale, sistemele de protecţie ale ţării au fost îm­bu­nătăţite semnificativ prin finalizarea unor proiecte în care s-au investit 380 milioane euro, a asigurat un secretar de stat. Aceste proiecte in­clud repararea şi îmbunătăţirea digurilor, con­struirea de facilităţi care ajută la apărarea contra inundaţiilor, construirea de bazine pen­tru colectarea apei de ploaie şi curăţarea albii­lor râurilor. În schimb, în Polonia, primarul o­ra­şului Nysa a cerut luni tuturor celor 44.000 de locuitori să caute să se refugieze cât mai sus şi să se pregătească de evacuare. În mai multe sate din regiune au fost emise ordine asemănă­toare. Un baraj din apropiere a cedat sub pre­siunea apelor. Nu este singurul. Şi astfel spe­cia­liştii au ajuns să-i avertizeze pe polonezi că ba­ra­jele şi lacurile de acumulare nu oferă protec­ţie totală contra viiturilor.

Sau mai degrabă oferă un sentiment fals de securitate. Dacă cedează, pot crea distrugeri mai mari decât râurile umflate şi precipitaţiile record. Sâmbătă, din cauza presiunii apei, per­so­nalul care lucrează la barajul lacului de acu­mulare Stronie Slaskie a pierdut controlul şi apa s-a revărsat. Duminică, un dig a cedat. S-au revărsat şi apele din lacul de acumulare Miedzygórze. Barajul nu a mai făcut faţă. Şi acolo un dig s-a fisurat.

Locuitorilor din Jarnoltówek, Pokrzywna şi Moszczanka li s-a cerut evacuarea. Luni, şi ba­rajul de pe lacul Topola a început să dea semne că cedează, iar localitatea Paczków a început pregătirile de evacuare. Ulterior, barajul s-a prăbuşit, toren­tul ameninţând oraşele şi satele din aval, inclu­siv Nysa. Topola face parte din­tr-o salbă de la­curi amenajate, iar între el şi Nysa mai sunt două baraje.

Şi totuşi, oraşul a fost inundat, unele diguri care îl protejează fiind depăşite. Şi digul lacului din imediata vecinătate a crăpat, dar s-a intervenit rapid pentru repararea lui. Apa intrată în Nysa a venit cel mai probabil din creşterea nivelului râului care traversează oraşul datorată majorării volumului de apă evacuată din lacul vecin din amonte. Toată această salbă de amenajări hidrotehnice de pe râul Nysa are rolul de a apăra de inundaţii oraşul mai mare Wroclaw, cunoscut ca oraşul cu 100 de poduri (are circa 130 de poduri şi ecluze).