Din anumite perspective, premierul Ungariei Viktor Orban poate fi considerat un om de cuvânt şi al pasiunii. În campania electorală din 2010, un an cu mari greutăţi economice, el a promis că în zece ani va crea un milion de locuri de muncă. După standardele lui, ţinta a fost atinsă.
În ultimii ani, nu trece o săptămână fără ca locotenenţii lui Orban să nu anunţe investiţii străine în fabrici noi. Ungaria se reindustrializează accelerat, cu accent pe industria auto. Investitorii străini vin pentru că guvernul îi ajută financiar şi prin alte facilităţi, cum ar fi terenul sau infrastructura de transport. Practic, guvernul maghiar subvenţionează cu zeci de mii de euro fiecare loc de muncă creat.
Cu alte ocazii, premierul a promis că va readuce sub control maghiar sectoare economice strategice. În energie şi bănci, ţinta a fost atinsă. Mai dificil este cu retailul.
De asemenea, Orban are o mare pasiune pentru fotbal. După ce acesta a ajuns premier, în 2010, în satul său natal a fost construit un uriaş stadion, chiar lângă vechea casă a politicianului. Stadionul ultramodern este practic în curtea din spate a casei copilăriei lui Orban. La el se poate ajunge cu un trenuleţ istoric.
În general infrastructura sportivă a Ungariei s-a dezvoltat puternic. De când Orban este premier, Ungaria are peste 25 de stadioane noi. Multe altele au fost renovate sau modernizate. De asemenea, în această perioadă au fost construite aproape 40 de bazine pentru înot. Altele sunt în construcţie. În 2021, la inaugurarea unui bazin pentru înot, Orban a precizat că de când este premier guvernul a alocat aproape şase miliarde de euro pentru a susţine sportul. Ungaria are tradiţie în sporturile de apă. Budapesta găzduieşte sediul World Aquatics, fosta Federaţie Internaţională de Nataţie. Însă pasiunea lui Orba este fotbalul. Puskás Aréna, un templu maghiar închinat fotbalului construit între 2017 şi 2019 cu investiţii de mai mult de jumătate de miliard de euro, va găzdui în mai anul acesta finala UEFA Champions League.
Orban şi partidul său FIDESZ s-ar putea să joace finala vieţii lor politice peste câteva zile. Se preconizează a fi cele mai dificile alegeri parlamentare din 2010 încoace. Opoziţia, practic inexistentă în ultimii 15 ani, nu are palmares. Promite doar schimbare.
FIDESZ şi Orban, în schimb... În 2010, în alegerile care i-au adus partidul la putere, Orban a promis că va crea un milion de locuri de muncă în zece ani. Atunci, rata şomajului din Ungaria depăşea 11%, fiind la cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani, rezultatul unei crize severe. În 2008, Ungaria ceruse ajutor financiar internaţional, obţinând într-un final un pachet de bailout de 25 de miliarde de dolari. Un altul a fost negociat în 2011-2012, dar creditorii internaţionali nu au acceptat colaborarea cu Budapesta din cauza temerilor privind independenţa băncii centrale maghiare.
Ungaria a rambursat creditul către FMI anticipat, dar nu cu mult, ci cu circa un an înainte de termen. Însă Orban şi-a creat astfel ocazia de a lua imaginea de eliberator. Nu trebuie ignorat faptul că rambursarea anticipată reducea costurile cu datoria ţării, în continuare ridicată. Ieşirea din criză i-a dat lui Orban mână liberă să „dezlănţuiască“ industrializarea accelerată. Ungaria găzduieşte astăzi fabrici ale celor trei mari constructori auto germani Audi, Mercedes şi BMW. Ultimii doi au venit în timpul mandatelor lui Orban.
În jurul lor s-a creat un uriaş ecosistem de furnizori de piese şi componente. În era electrificării, au venit şi constructorii de baterii şi maşini electrice, unii tocmai din China. Este dificil de numărat locurile de muncă create din 2010 încoace deoarece piaţa muncii este dinamică. Unele apar, altele dispar. Cele mai recente cifre ale Eurostat arată că în Ungaria numărul de persoane cu loc de muncă a crescut de la 3,73 milioane în 2010 la 4,71 milioane în 2024.
În industria manufacturieră, numărul a urcat de la 776.000 la 964.000 de persoane. De observat este că în aceeaşi perioadă în România indicatorul pentru industria manufacturieră a scăzut de la 1,53 de milioane la 1,48 de milioane. În Polonia a crescut, chiar semnificativ. Începând cu 2010, Ungaria a cunoscut transformări de structură şi în energie.
Renaţionalizările au adus statului un rol dominant în deţinerea, administrarea şi reglementarea infrastructurilor principale. Rezultatul acestor eforturi este creşterea şi transformarea companiei MVM, de stat, într-un colos cu o cotă de peste 60% pe piaţa electricităţii. Dar „campionii“ de stat sunt ceva rar în Ungaria. Orban preferă control aproape personal, prin prieteni, cunoscuţi sau apropiaţi ai FIDESZ. Astfel s-a ajuns ca în nici zece ani cota din sectorul bancar deţinută local să urce de la 30% la peste 50%.
OTP, cea mai mare bancă maghiară, este condusă de un personaj care are o relaţie specială cu Orban. În comun au, printre altele, pasiunea pentru fotbal. Cu ajutorul statului, prin fuziuni şi achiziţii a fost creată banca MBH, astăzi unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa maghiară. Aceasta ar aparţine prietenului din copilărie a lui Orban, Lorinc Mészáros, fost primar în satul copilăriei lui Orban, cel cu megastadionul rural. De asemenea, FIDESZ a făcut incursiuni majore şi în sectorul telecom, cel aerospaţial şi al apărării, prin compania privată 4iG, ajunsă o forţă dominantă.
În tot acest timp, Ungaria pierde oameni. Dacă în 2014 ţara avea 9,8 milioane de locuitori, în 2025 numărul lor a ajuns la 9,5 milioane, potrivit Eurostat. Scăderea vizibilă la toate statele est-europene poate fi pusă pe seama declinului demografic şi imigraţiei.
Conform statisticii oficiale, peste 324.000 de cetăţeni maghiari au plecat din ţară între 2010 şi 2023. Presa proguvernamentală atrage atenţia că în această perioadă a existat şi un flux invers de populaţie – 362.000 de unguri s-au întors în ţară. Dar aceste cifre pot să reflecte eforturile făcute de Orban încă de când a ajuns la putere de a atrage în Ungaria etnicii maghiari din statele vecine.
În acest timp, Ungaria a pierdut şi bani. A pierdut foduri europene pentru că guvernele maghiare nu respectă principiile UE. Când aceşti bani încă veneau şi economia duduia, iar Comisia Europeană doar avertiza, Orban a cochetat cu ideea retragerii Ungariei din UE, susţinând că economia maghiară a ajuns la gradul de maturitate la care se poate descurca fără fonduri europene.
În aceste condiţii, Ungaria este de mai mulţi ani în stagnare. Industria auto funcţionează ca o frână. În perioada de vârf a valului de inflaţie din ultimii ani, Ungaria a avut cele mai mari scumpiri din UE. Dar Orban a creat imaginea unei ţări sub asediu.
