Thomas Piketty, un economist în jurul căruia se face multă publicitate, scrie că apartenenţa la Uniunea Europeană nu a adus beneficii nete ţărilor din Europa de Est, ca Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Pentru Piketty, aceste ţări sunt proprietatea companiilor bogate din Vest, sunt colonii economice ale Occidentului.
Astfel de mesaje pot fi întâlnite şi în presa de propagandă a Rusiei. Spre exemplu, Sputnik News scrie, citând afirmaţiile liderului unei platforme politice „patriotice“ cehe, că Cehia ar avea mai multe de câştigat retrăgându-se din UE decât rămânând în blocul comunitar deoarece forţele UE folosesc Europa Centrală şi de Est ca pe o „colonie“ pentru a asigura îmbogăţirea Vestului. „Altfel, salariile noastre n-ar fi putut fi de 3-4 ori mai mici ca, spre exemplu, în Germania“, explică sursa citată.
Şi Piketty scrie că UE nu este bună pentru Europa de Est. Leonid Bershidsky, jurnalist rus stabilit la Berlin şi editorialist la Bloomberg, apreciază că economistul francez are dreptate doar pe jumătate. La analizarea beneficiilor aduse Europei de Est de către UE, Piketty compară ieşirile nete de profituri şi veniturile din proprietate cu transferurile nete pe care ţările est-europene le-au primit de la UE şi descoperă că ieşirile sunt mai mari. „Desigur, se poate crede că investiţiile occidentale au permis productivităţii să crească şi de aceea toată lumea a avut de câştigat“, notează economistul francez. „Însă liderii est-europeni nu ratează niciodată ocazia să amintească că investitorii profită de puterea lor pentru a ţine salariile jos şi pentru a menţine marje excesive.“
În tabăra adversă, economistul maghiar Zsolt Darvas a disecat ideile lui Piketty arătând că fondurile UE pentru convergenţă sunt conceptual diferite de investiţiile stăine, de la care investitorii sunt îndreptăţiţi să aştepte profit. Apoi, investiţiile nu vin toate din UE: „Ce se poate învăţa comparând, spre exemplu, transferurile UE către Ungaria cu profiturile subsidiarelor maghiare ale companiei nipone Suzuki sau ale companiei sud-coreene Hankook Tires?“
Darvas notează rolul central al investiţiilor străine în stimularea creşterii în regiune şi citează literatura abundentă care arată că, departe de a ţine salariile reduse, companiile străine care au venit în Europa de Est plătesc adesea salarii mai mari decât firmele locale şi respectă cu stricteţe mai mare drepturile salariaţilor. Spre exemplu, în Cehia, Skoda este una dintre cele mai mari companii, dar este o subsidiară a constructorului auto german Volkswagen. În unele departamante, angajaţii de la Skoda au un salariu mediu brut lunar de 40.000 de coroane (1.572 euro), cu 25% mai mare decât media naţională. Totuşi, sindicatele spun că salariile ar trebui majorate cu 20% pentru a ajunge la nivelul colegilor de la VW din Germania, potrivit Radio Praha. În Ungaria, Audi şi Mercedes, de asemenea constructori auto germani, sunt angajatori şi exportatori importanţi care au majorat în ultimii ani semnificativ salariile.
Însă atât Piketty, cât şi Darvas se învârt în jurul problemei reale a economiilor est-europene, consideră editorialistul de la Bloomberg.
Darvas arată că, spre exemplu, în Cehia, între 2000 şi 2017, 39 dintre cele 50 de companii care au primit ajutoare de la stat sunt investitori străini. Pentru economistul maghiar, aceasta este o dovadă că autorităţile cehe recunosc valoarea investiţiilor străine pentru dezvoltarea economică. Din Ungaria vin aproape în fiecare lună veşti că guvernul a încheiat un parteneriat strategic cu vreo companie străină.
Însă nu cumva această abundenţă de investitori străini ascunde o orbire politică? Nu cumva aceste economii devin dependente de capitalul străin, ceea ce, de la un punct, le va face mai mult rău decât bine? În Ungaria, când Audi încetineşte producţia, acest lucru se simte la nivelul industriei în ansamblu.
Ieşirile mari de profituri menţionate de Pikettypot fi explicate în parte de politicile fiscale ale statelor est-europene. Dintre statele estice membre ale OCDE, cu excepţia Slovaciei şi Cehiei toate celelalte se bazează mai puţin pe taxe pe profit pentru venituri bugetare decât se bazează în medie naţiunile industrializate din OCDE. Şi chiar şi Slovacia şi Cehia arată o dependenţă mai mare de veniturile din taxele pe consum.
Nu contează, contrar la ceea ce spune Piketty, în ce ţară sau teritoriu ajung în cele din urmă profiturile companiilor după plata taxelor. Pentru o ţară contează mai mult capacitatea de a taxa aceste profituri conform necesităţilor. Pentru a fi cât mai competitive în cursa pentru atragerea investiţiilor străine, cele mai multe dintre statele est-europene nu împovărează companiile.
Şi, având în vedere dominaţia companiilor străine „ activele lor au o pondere de peste 50% în sectorul corporate est-european -, străinii ajung să contribuie mai puţin la construirea plaselor de siguranţă sociale şi la infrastructura din Est decât o fac la ei în ţară. În schimb, populaţiile locale, care deja câştigă mai puţin deoarece salariile mai mici sunt una din atracţiile investiţiilor în regiune, contribuie mai mult decât o fac oamenii din stalele mai bogate sub forma impozitelor pe consum.
În Ungaria, guvernul Orban, cu o retorică naţionalistă, antiglobalizare şi antimultinaţionale pronunţată, a introdus cea mai mică taxă pe profit din UE, de 10%, şi primeşte cu braţele deschise multinaţionale în sectorul industrial pentru că nu există alternative maghiare, după cum remarcă The Washington Post. Companiile germane au 174.000 de angajaţi în Ungaria. Potrivit HirTV, actualul guvern de la Budapesta le-a dat companiilor multinaţionale ajutoare echivalente cu 22.000 de euro pentru un loc de muncă - printre cele mai scumpe locuri de muncă din Ungaria. Guvernul a subvenţionat 85 de companii, care au creat 27.542 de locuri de muncă. Înainte de victoria din alegerile din 2010, partidul premierului Viktor Orban a promis că va crea un milion de locuri de muncă.
Companiile străine au circa 690.000 de angajaţ în Ungaria care produc mai multe bunuri şi mai multă valoare decât cei aproape două milioane de angajaţi ai companiilor maghiare. Circa 53% din veniturile din sectorul de business sunt produse de firmele străine, care au contribuit cu 45% la investiţiile totale din economia Ungariei.
