Vine viscolul groazei, cu explozii de preţuri, consumatori în incapacitate de plată şi falimente în afaceri? Probabil că nu. Dar toamna nemulţumirii s-a instalat deja

Polonezii ard gunoi pentru a se încălzi, scrie ca titlu de articol Bloomberg. În unele gospodării, gunoiul este păstrat pentru a înlocui cărbunele, vine explicaţia, unde se mai arată că războiul din Ucraina a expus vulnerabilităţile aprovizionării cu combustibili a Europei.

Titlul este înşelător pentru că polonezii întot­deauna au ars nu gunoaie, ci resturi lem­noase iarna. Polonia este o ţară a fumului, dar gunoi nu poţi arde în sobe fără să le distrugi. Însă articolul a atins un aspect important pentru a înţelege atmosfera din Polonia. Şeful partidului de guvernământ le-a sugerat polo­nezilor că pot face orice pentru a se încălzi şi a relaxat regulile de poluare.

Dar această relaxare se vede şi în alte părţi. Gunoaiele nu mai sunt ridicate la timp de pe străzi şi stau cu zilele acolo în unele oraşe şi regulile în parcurile naţionale sunt ignorate, lucruri noi pentru Polonia. Această delăsare coincide cu creşterea nemulţumirii populaţiei în contextul crizei de energie din întreaga Europă. De această criză se leagă şi avertismente că vine un val de falimente dacă preţurile energiei nu sunt frânate.

Astfel de avertismente pot fi auzite în mai toate statele est-europene şi chiar în Ger­mania. În Bulgaria, o ţară polarizată puternic între Occident şi Rusia, fermierii sunt mai gălăgioşi, acuzând că costurile mari şi impor­turile de cereale ieftine din Ucraina îi vor lăsa fără afaceri.

Agricultorii au probleme peste tot. Dar preţurile de producţie mai mici ar fi de folos consumatorului de rând deoarece Bulgaria a ajuns să aibă una din­tre cele mai mari inflaţii din UE. Încă nu se ştie dacă alegerile recente au pus capăt crizei de guvernare din această ţară.

În Ungaria, guvernul urmează cu sfinţenie un plan de industrializare suprasubven­ţio­nată, însă profesorii se simt uitaţi şi zilele trecute au ieşit în stradă pentru a pro­testa şi cere salarii mai mari. Ei au fost susţi­nuţi de mai multe organizaţii civice, inclusiv de elevi şi studenţi.

Guvernul încearcă să ţină jos facturile la energie pentru populaţie plafonând preţurile şi crescând importurile de gaze ruseşti ieftine. Însă companiile primesc prea puţin ajutor pentru a acoperi costurile prea mari şi majo­rează preţurile la orice.

Creşte şi factura la gaze a statului ungar, odată cu deficitul de cont curent, şi s-ar putea ca la un moment dat Ungaria să nu mai aibă bani s-o plătească. Dacă guvernul nu mai poate plăti în monedă fizică, va plăti cu angajamente geopolitice faţă de Rusia, spune György Jaksity, preşedintele companiei de investiţii Concorde Ertekpapir, citat de Daily News Hungary.

El mai avertizează că dacă Budapesta nu va mai putea reglementa pre­ţurile, inflaţia va explo­da cu forţă şi mai ma­re şi este de aşteptat un val de falimente. Acest lucru înseamnă disponibilizări.

Despre dispo­nibi­li­zări a început să se vor­bească şi în Cehia, o ţară care se confruntă de câţiva ani cu cea mai gravă criză de forţă de muncă din regiune. Toate eco­nomiile est-europene se lovesc în drumul lor spre dezvoltare de o penurie tot mai acută de forţă de muncă şi unele companii au ajuns să spere că o criză va rezolva problema.

Însă în Cehia este cel mai rău. Acum, acolo, sondajele sugerează că pe piaţa muncii au loc „schimbări mari“ care nu sunt detec­tate de statisticile de profil, scrie Radio Praga.

Cea mai recentă analiză a firmei de HR ManpowerGroup a găsit o scădere a optimis­mului mai ales la companiile mari, situaţia fiind totuşi mai bună decât era la apogeul pandemiei. Astfel, numărul companiilor care vor să facă angajări a crescut puternic, cu 33%, dar a crescut semnificativ şi numărul a­fa­cerilor care vor să facă disponibilizări, a­ceas­ta în con­diţiile în care mediul privat din Cehia este de obicei conservator în ceea ce priveşte schim­bările de personal. Este o situ­a­ţie nemaivă­zută în ultimii 15 ani, care în­seam­nă că oamenii care-şi pierd locul de mun­că găsesc să se anga­jeze destul de uşor în altă parte.

Însă pierderea locului de muncă nu se face cu zâmbetul pe buze, mai ales când vine o iarnă despre care se spune că va fi grea. Cu o inflaţie de 17% şi preţurile energiei prognozate a exploda în următoarele luni, 70% dintre cehi îşi reduc cheltuielile. Circa 30% dintre cetăţeni spun că simt criza „foarte puternic“.  Cei mai mulţi fac economie când vine vorba de mâncare. Zeci de mii de cehi s-au strâns luna trecută pentru a protesta printre altele contra scumpirilor.

Cu o inflaţie de 17% şi preţurile energiei prognozate a exploda în următoarele luni, 70% dintre cehi îşi reduc cheltuielile. Circa 30% dintre cetăţeni spun că simt criza „foarte puternic“. 

Cei mai mulţi fac economie când vine vorba de mâncare. Zeci de mii de cehi s-au strâns luna trecută pentru a protesta printre altele contra scumpirilor.