Polonia, Ungaria si Slovacia, programate a se alatura Uniuni Europene in luna mai, ar trebui sa intarzie trecerea la moneda euro pana la sfarsitul deceniului pentru a permite economiilor sa se consolideze, au recomandat investitorii care administreaza resurse financiare importante in estul si centrul Europei.
Guvernele acestor tari au declarat ca intentioneaza sa treaca la moneda euro incepand cu anul 2008. Cehia, cel de-al doilea stat ca marime din grupul celor 10 ce vor adera la UE in 2004, a declarat deja ca nu va renunta la coroana ceheasca decat incepand cu 2009 sau 2010.
Cheltuielile guvernamentale necesare trecerii la moneda euro ar incetini sau chiar stopa cresterea economica in cele trei state, considera investitorii. Produsul Intern Brut (PIB) cumulat al celor trei natiuni de 375 miliarde de dolari este aproximativ trei sferturi din cel al Olandei, insa viitorii membri spera ca in scurt timp sa isi ajunga din urma vecinii mai bogati.
"Daca adopta euro prea devreme ar putea suferi", a declarat un analist care administreaza fonduri in Europa de Est. "Ar fi nevoiti sa isi restrictioneze politicile fiscale si asta nu le-ar permite sa creasca destul de repede."
Sase din cei zece candidati, printre care Lituania, Estonia, Slovenia, Malta si jumatatea greaca a Ciprului, doresc sa isi inlocuiasca cat mai repede monedele nationale pentru a ajuta companiile sa reduca costurile.
Oficiali precum guvernatorul Bancii Centrale a Poloniei, Leszek Balcerowicz, ministri de finante si investitori din Europa de Est se vor reuni maine la Viena pentru o conferinta de doua zile pe tema procesului de trecere la moneda euro. Organizatorii conferintei au declarat ca avantajele unei monede unice s-ar putea sa nu se materializeze, deoarece implica restrictii care daca ar fi respectate ar incetini procesul de crestere economica. Majoritatea viitorilor membri se bazeaza in prezent destul de mult pe creditele internationale pentru a imprima un ritm cat mai alert al propriilor economii.
In 2003, PIB-ul Poloniei a crescut cu 3,9%, al Cehiei cu 3,4%, al Ungariei cu 2,9% si al Slovaciei cu 4,2%. In acest timp, media Uniunii Europene a fost de numai 0,4%.
Pentru a trece la euro, candidatii tebuie sa respecte prevederile inscrise in Pactul de Stabilitate si Crestere, care limiteaza deficitul public la 3% din PIB, iar datoria publica la 60% din PIB. Nici una din cele patru mari state central europene nu respecta criteriul deficitului bugetar iar Polonia este foarte probabil a incalca si principiul indatorarii. De asemenea, reducerea cheltuielilor impusa de trecerea la euro ar incetini cresterea economica pe masura ce sumele de bani destinate infrastructurii si economiei ar fi sensibil limitate.
Inainte de aderare statele vor trebui sa isi lege monedele de euro. O rata prea scazuta ar antrena inflatie iar o rata prea ridicata ar incetini cresterea, afectandu-i pe exportatori. Avand in vedere fluctuatiile puternice de pe pietele valutare, este foarte dificil sa identifici o rata "perfecta", considera investitorii.
De asemenea, guvernele si bancile centrale ar pierde mare parte din capacitatea de a lupta impotriva declinului economic si inflatiei, noteaza Heather Grabbe, director de cercetare la Centrul pentru Reforma Europeana din Londra.
Mai repede, dar mai dur
Printre avocatii trecerii rapide la moneda euro se numara si celebrul economist Robert Mundell, unul din parintii monedei unice. In ciuda aprigelor controverse pe acest subiect, pentru Mundell nu exista alternativa. El doreste ca zona euro - formata din cele 12 state care au trecut la euro - sa se extinda cat mai repede, insa in conditii mai stricte. " Cred ca statele ar trebui sa se alature cat mai repede posibil, insa trebuie mai intai sa aiba capacitatea de a-si echilibra bugetul."
In opinia economistului, conditiile aderarii ar trebui sa fie mai stricte, incepand cu reducerea plafonului de 3% prevazut pentru deficitul bugetar.
Euro - aproape de 1,3 dolari
Moneda euro si-a continuat ascensiunea fata de dolar, in primele ore ale zilei de luni, stabilind o noua cotatie istorica, in timp ce francul elvetian a avansat in raport cu deviza americana pana la cel mai inalt nivel din ultimii sapte ani si jumatate.
La ora 13.40, cursul de schimb a fost stabilit la 1,216 franci elvetieni pentru un dolar, respectiv la 1,2872 dolari pentru un euro, foarte aproape de pragul psihologic de 1,30 dolari.
In aceasta saptamana, cursul valutar va fi influentat de alte rapoarte economice din Statele Unite, cum ar fi cel legat de rata inflatiei, productia industriala si rata de utilizare a capacitatii de productie.
Investitorii asteapta de asemenea concluziile intrunirii guvernatorilor bancilor centrale din cele mai puternice natiuni (G-10), care s-au intalnit ieri pentru a discuta impactul economic global rezultat din deprecierea accelerata a dolarului american, tendinta care ingrijoreaza mai multe tari europene.
gabriel.taranu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
