Business Internaţional

Votul pentru preşedinte din Moldova, ţară de la periferia Europei unde un sfert din gospodării primesc bani de la rudele care muncesc în străinătate, a devenit din nou o alegere între estul rusesc şi vestul occidental

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova prezenţa la vot a fost de 41%

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova prezenţa la vot a fost de 41%

Autor: Bogdan Cojocaru

03.11.2020, 00:08 507

♦ Datele comisiei electorale din Moldova arată că Maia Sandu a primit aproape 36% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce Igor Dodon a atras aproape 33%.

Primul tur al alegerile prezidenţiale din Republica Moldova i-a adus din nou faţă în faţă pe actualul preşedinte, pro-rusul Igor Dodon, şi pe pro-europeana Maia San­du, o fostă economistă la Banca Mon­­dială susţinută de personaje proeminente din UE. În timp ce în plină criză economică Dodon şi-a axat campania pe un împrumut rusesc care nu mai vine, Sandu a promis că va încerca să atragă mai multe fonduri europene.

Unii analişti spun că alegerile sunt un nou episod al îndelungatei bătălii pentru orientarea geopolitică a Moldovei care divizează în profunzime politica celei mai sărace economii europene de când ţara şi-a căpătat independenţa faţă de URSS în 1991, după cum scrie Financial Times. Alţii cred că de data aceasta geopolitica a trecut în fundal, Maia Sandu acceptând realitatea politică din Moldova, aceea că înfruntarea Rusiei nu poate fi o strategie electorală câştigătoare. În Ucraina, o ţară în conflict cu Rusia, alegerile pentru preşedinte de anul trecut au fost câştigate de actorul Volodimir Zelenski cu o campanie care a ocolit problema anexării Crimeei de către Rusia.

Actualul scrutin din Republica Moldova are loc într-un peisaj economic zdruncinat de criza provocată de pandemia de Covid-19. PIB-ul s-a prăbuşit cu 11,5% în al doilea trimestru, în ritm anualizat, potrivit datelor oficiale. FMI estimează pentru întregul an o contracţie economică de 4,1%, iar Banca Mondială una de 5,2% şi avertizează că dacă pandemia se prelungeşte, economia va avea o capacitate limitată de a-şi reveni. Amploarea globală a crizei îşi pune amprenta asupra economiei moldoveneşti şi prin faptul că scad sumele da bani trimise acasă de cetăţenii care muncesc în străinătate. Unii analişti estimau în primăvară remiteri mai mici cu 17% anul acesta, însă în acea periodă majoritatea guvernelor vedeau economiile revenindu-şi spre sfârşitul anului. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei, peste 237 de mii de familii din Republica Moldova, adică un sfert din gospodării, primesc bani de la rudele aflate la muncă în alte ţări, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remiteri. Mulţi dintre cei care trimit bani acasă muncesc în Rusia, economie acum lovită dur de criză şi pandemie. O altă particularitate a economiei moldoveneşti este că 10% din ea este reprezentată de agricultură, sector unde sunt concentrate o treime din locurile de muncă.

Datele comisiei electorale din Moldova arată că Sandu a primit aproape 36% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce Dodon a atras aproape 33%. Rata de participare la vot a fost de doar 41%, cu puţin mai mică decât în 2016, când Dodon a primit 48% din voturi în prima rundă, iar Sandu 39%. Al doilea tur de scrutin a fost câştigat de Dodon cu 52% din voturi, în mare parte datorită sprijinului pe care acestuia i l-a dat Vladimir Plahotniuc, politician şi om de afaceri despre care se spune că era atunci adevăratul conducător al ţării. Între timp, Plahotniuc a fost pus sub acuzare în cazul celui mai mare furt din istoria Moldovei - este vorba de un miliard de dolari care a dispărut din băncile moldoveneşti - şi este acum fugar, dar are încă influenţă în ţară. Plahotniuc are probleme cu justiţia şi în Rusia, unde este acuzat de trafic de droguri. Turul doi al actualelor alegeri urmează peste două săptămâni.

Dodon, care este popular în rândul moldovenilor vorbitori de limbă rusă, este în favoarea unor legături mai strânse cu Moscova şi a mizat, din nou, pe cartea rusească.

Pe 28 septembrie, el a ţinut o videoconferinţă cu preşedintele rus Vladimir Putin în care a discutat despre posibilitatea primirii unui ajutor rusesc pentru fermierii moldoveni afectaţi de secetă şi despre progresul negocierilor privind un împrumut de la Moscova de 200 de milioane de euro. În primăvară, Curtea Constituţională a ţării a declarat acordul pentru împrumutul pe zece ani ca fiind neconstituţional, iar opoziţia îl critică spunând că acesta va fi folosit pentru proiecte nenecesare de care ar profita companiile din Rusia.

Dodon a declarat pentru NTV TV că i-a cerut şefului gigantului petrolier rus Lukoil o reducere de 10-12% la preţurile motorinei importate pentru fermieri. Preşedintele, în vârstă de 45 de ani, şi-a lansat campania, susţinută de Partidul Socialist, pe un şantier promiţând extinderea şi repararea reţelei rutiere deteriorate a ţării, un sistem de protecţie socială mai bun, modernizarea zonelor rurale, o economie durabilă, „apărarea şi consolidarea statalităţii“, o politică externă „echilibrată“ şi protejarea valorilor creştine „tradiţionale“.

Sandu, fost economist al Băncii Mondiale care a deţinut pentru o scurtă perioadă funcţia de premier al Moldovei, a fost susţinută de personalităţi europene precum liderul Partidului Popular European, polonezul Donald Tusk. Ea s-a angajat să creeze legături economice mai strânse cu UE.

Despre Sandu, în vârstă de 48 de ani, Tusk a declarat în septembrie, în română - sau în limba moldovenească - că atunci „când cineva din Europa mă întreabă dacă Moldova merită sprijin, răspund imediat - Da! Şi când întreabă cine poate aduce Moldova la succes cel mai repede, răspund imediat - Maia Sandu“. Kremlinul a arătat clar că urmăreşte îndeaproape evenimentele din naţiunea cu 3,5 milioane de locuitori. Luna trecută, Serghei Narişkin, şeful serviciului de informaţii externe al Rusiei, a acuzat SUA că pregătesc un Ñscenariu revoluţionar“ în Moldova înainte de alegeri după scenariul din Belarus şi Kârgâzstan. O investigaţie publicată de Centrul Dossier din Moscova şi de RISE Moldova susţine că Dodon beneficiază de consilieri politici care au legături cu Kremlinul.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO