Business Internaţional

În vremuri când businessul german ar trebui să-şi tureze motoarele şi să relanseze economia europeană, companiile, mari şi mici, rămân împotmolite: nu inovează, nu sunt lăsate să crească şi se lovesc de marele zid chinezesc

Cancelarul german Angela Merkel, aflat la ultimul mandat: UE trebuie să înţeleagă că dacă vrem să fim un jucător în inovarea globală, trebuie să adaptăm legea concurenţei la noul peisaj global

Cancelarul german Angela Merkel, aflat la ultimul mandat: UE trebuie să înţeleagă că dacă vrem să fim un jucător în inovarea globală, trebuie să adaptăm legea concurenţei la noul peisaj global

Autor: Bogdan Cojocaru

12.11.2018, 00:06 197

Companiile germane, cele mari şi mai ales celebrele IMM-uri Mittelstand, dau forţa de creştere celei mai mari economii europene, care, la rândul ei, tractează economia Uniunii Europene. De la lipsa inovării şi Dieselgate la războiul comercial mondial, imposibilitatea de a clădi campioni mondiali din cauza legislaţiei UE şi ambiţia Chinei de a deveni lider global în tehnologie şi industrie, o serie de obstacole stau în calea afacerilor lor. Pentru a trece peste obstacole, unele companii şi-au găsit un aliat îndoielnic, pe Donald Trump.

După un deceniu de dezamăgiri şi promisiuni neîndeplinite, executivii germani au început să privească cu suspiciune ambiţiile şi promisiunile Chinei, a doua economie ca mărime a lumii.  În urmă cu zece ani, executivii companiilor germane salivau la gândul că vor primi acces la uriaşa piaţă chineză. Ar fi dat orice pentru acest lucru. Însă până acum cei mai mulţi dintre ei n-au primit decât motive de dezamăgire, scrie Handelsblatt.

La o întâlnire recentă a Comitetului Afacerilor Germane Asia-Pacific, liderul organizaţiei Hubert Lienhard a explicat că executivii germani se concen­trează acum pe cooperarea cu ţări care respectă aceleaşi principii. China, a spus el, nu aparţine acestui grup.

„Sub preşedintele Xi Jinping, tendinţa este clar în direcţia unei economii controlate de stat“, a afirmat Friedolin Strack, analist la Asociaţia Industriei Germane (BDI), un puternic grup de lobby pentru businessul german.

Prin abordarea Chinei ca rival, şi nu ca partener,  companiile germane se alătură taberei preşedintelui american Donald Trump, care a declarat că Beijingul este un „rival strategic“. Trump a lansat un război comercial împotriva Chinei, impunând tarife pe produse importate de 250 de miliarde de dolari şi promiţând dublarea sumei dacă Beijingul nu face concesii.

Oamenii de afaceri germani au ajuns să îm­păr­tăşească criticile aduse Chinei că fură tehnolo­gie, că investiţiile în străinătate sunt comandate şi finanţate de guvern şi că Beijingul pune obstacole în calea companiilor străine care caută acces pe piaţa chineză.

Guvernul de la Berlin caută mijloace de a înăspri restricţiile privind preluările de firme germane de tehnologie de către companii străine.

Preşedintele chinez Xi ştie despre aceste îngrijorări şi vrea, lucru perfect vizibil, să câştige aliaţi împotriva SUA. El îşi ia ori de câte ori are ocazia imaginea unui protector al comerţului liber. A promis tarife mai mici la importuri şi protecţie mai bună a proprietăţii intelectuale. În plus, a extins accesul pe piaţa telecom, agricolă, minieră şi manufacturieră.

Nemţii au probleme şi în propria ogradă. Cancelarul Angela Merkel vrea relaxarea legislaţiei UE pentru a permite companiilor germane să se alieze pentru a deveni campioni mondiali. Luna trecută, Merkel a spus că SUA şi China au câţiva operatori telecom mari, în timp ce Europa are mai mult de 20, notează Bloomberg.

„În mintea mea, acest lucru nu poate avea un final fericit. UE trebuie să înţeleagă că dacă vrem să fim un jucător în inovarea globală, trebuie să adaptăm legea concurenţei la noul peisaj global“, a afirmat cancelarul.

Companiile germane vor cu ardoare mai mult spa­ţiu care să le permită să crească:  Siemens vrea să creeze un campion al industriei feroviare, în timp ce Deutsche Telekom se plânge că atitudinea Uniunii restricţionează acordurile de fuziune şi achiziţii despre care spune gigantul din telecomunicaţii că este nevoie pentru încurajarea investiţiilor. Verdicte din ce în ce mai dure ale Comisiei Europene privind fu­ziu­­nile au ca ţintă companii germane. Anul trecut, Lufthansa a trebuit să renunţe la planul de a cumpăra con­curentul falimentar Air Berlin din cauza îm­po­tri­vi­rii CE. În aceeaşi situaţie a fost pusă şi Deutsche Boerse cu intenţia de a prelua un rival britanic. O tranzacţie din industria cimentului s-a lovit de acelaşi obstacol.

Siemens a primit în iulie de la UE un verdict dur în ceea ce priveşte planul de a fuziona cu rivalul francez Alstom. Argumentul companiilor că grupul chinez CRRC va deveni o ameninţare în Europa „pare improbabil“, se arată într-un comunicat al CE.

Pentru penuria de companii de tehnologie de top din Europa şi pentru peisajul fragmentat din industria telecom este învinovăţit adesea Bruxelles-ul. În timp ce în SUA restricţiile impuse în UE operaţiunilor giganţilor Google şi Facebook sunt văzute ca extreme, în Europa firme ca Axel Springer se plâng că CE nu ia măsuri mai îndrăzneţe pentru a le proteja.

Dorinţa Germaniei de a-şi clădi campioni globali şi criticile aduse restricţiilor privind fuziunile s-au lovit până acum de urechile surde ale comisarului european antitrust  Margrethe Vestager, care insistă  că este deschisă la acorduri pentru crearea de companii europene mari atât timp cât acestea nu distrug şansele companiilor mai mici de a concura împotriva lor.

Merkel, aflată la ultimul mandat de cancelar, critică CE pentru că se concentrează prea mult pe concurenţa de pe piaţa restrânsă a UE în loc să ia în considerare peisajul global. Cancelarul este hotărât să schimbe regulile jocului.  De anul trecut, guvernul german poate bloca preluarea companiilor germane de tehnologie de către companii străine. A oprit pentru prima dată o astfel de tranzacţie în vara acestui an.

Constructorii auto germani, liderii industriei germane, sunt luaţi la ţintă de CE printr-o anchetă antitrust, după amenzi record date producătorilor de camioane. Industria auto asigură 827.000 de locuri de muncă în Germania şi reprezintă cel mai puternic motor al exporturilor. De asemenea, constructorii auto şi de componente germani au creat sute de mii de locuri de muncă în diferite ţări ale UE, inclusiv în Europa de est, unde au un rol important la exporturi. În ultimele luni, producţia a fost limitată de aplicarea unor noi teste de poluare, ceea ce s-a văzut în încetinirea până aproape de stagnare a creşterii economice. În acest trimestru, problema ar trebui să dispară. Însă revenirea ar putea fi astompată - la fel şi relansarea economică ce depinde de ea ñ de tensiunile din comerţul mondial şi de încetinirea economiei chineze.

Germania reprezintă aproape o treime din economia zonei euro şi este principala destinaţie pentru exporturile României. Creşterea economică din uniunea monetară a încetinit la doar 0,2% în trimestrul trei, cel mai lent ritm din ultimii patru ani.

Nici în peisajul investiţional situaţia nu este mai optimistă. Cel mai recent studiu arată că doar 29% din IMM-urile nemţeşti intenţionează să investească în inovare. Motivul este că personalul nu are experienţa necesară. Spre comparaţie, anul trecut, peste 50% de firme spuneau că au de gând să investească în inovaţie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO