Aflat în campanie electorală, preşedintele francez Emmanuel Macron s-a folosit de un discurs rostit de Ziua Europei pentru a veni cu o amplă, dar lipsită de detalii propunere de redesenare a hărţii politice a continentului cu o nouă organizare care ar asigura Ucrainei o relaţie mai apropiată cu UE şi ar putea include chiar şi Marea Britanie, potrivit Politico.
Dar nu toată lumea este de acord cu francezul. Macron se visează de mai mult timp liderul politic al Europei şi un aducător de pace pe continent. Nu vrea să-l supere pe Putin. De la Kiev a venit mesajul că Ucraina „şi-a plătit deja cu sânge statutul de membru“ al UE.
Vorbind în faţa Parlamentului European de la Strasbourg, Macron a propus o nouă „comunitate politică europeană“ care ar include atât ţări membre, cât şi ţări din afara UE. Evenimentul a marcat Ziua Europei şi sfârşitul Conferinţei privind Viitorul Europei.
Liderul francez a părut animat de o dorinţă de a găsi o soluţie pentru Ucraina devastată de război, care a pledat disperată pentru accelerarea procesului de integrare în UE în urma invaziei ruseşti. Macron, reales recent preşedinte al Franţei, a declarat că „aspiraţia legitimă“ a poporului ucrainean, asemeni celor din Moldova şi Georgia, de a se alătura UE, „ne invită să ne regândim geografia şi organizarea continentului“.
În acelaşi timp, însă, Macron a părut să spulbere cele mai mari speranţe ale Kievului, subliniind că procesul de integrare ar putea dura câteva decenii.
Recent, Ucraina a finalizat a doua parte a chestionarului pentru dobândirea statutului de ţară candidată la UE, notează Euractiv.
Olha Stefanishyna, vicepremierul Ucrainei pentru Integrare Europeană şi Euro-Atlantică, a declarat că ţara sa va face totul pentru a mobiliza unitatea Europei privitoare la integrarea sa în UE, arătând că „am plătit deja pentru statutul de membru cu sânge“.
Cancelarul german Olaf Scholz a salutat propunerea lui Macron, avertizând însă voalat că aceasta nu ar trebui folosită pentru a îndepărta ţările care depun de ani întregi eforturi pentru a adera la UE. Curajul de care dau dovadă ţările din Balcanii de Ves trebuie răsplătit prin deschiderea sau avansarea negocierilor de aderare cu ele, a subliniat liderul german.
În ceea ce priveşte Germania, obiectivul acesteia a fost de a folosi Conferinţa privind Viitorul Europei ca punct de plecare pentru dezvoltarea în continuare a UE, posibil modificând tratatele, şi abolirea unanimităţii în procesul decizional pentru probleme de politică externă.
Pentru Germania, conferinţa trebuia să rezulte într-un „moment constituţional“ pentru UE şi să ducă la noi progrese către un stat federal european. Totuşi, capacitatea UE de a acţiona este strâns legată de extinderea sa, a subliniat ministrul german de stat pentru Europa şi Climat, Anna Luhrmann.
Propunerile de reformare a UE au declanşat însă critici considerabile din partea statelor membre din estul Europei şi Scandinavia. Treinsprezece state au declarat într-un document comun că nu vor susţine încercări premature de lansare a unui proces pentru schimbarea tratatelor. Anterior, premierul italian Mario Draghi declarase că va susţine schimbarea tratatelor.
Între timp, Ungaria face tot posibilul pentru a zădărnici planurile anti-Rusia ale UE. În timp ce majoritatea statelor UE va trebui să introducă un embargo asupra petrolului rusesc până la sfârşitul anului, Ungaria, cel mai vocal critic al noului pachet de sancţiuni al blocului, a obţinut deja o exceptare până la finalul anului 2024, ca şi Slovacia, iar Cehia are drept termen limită mijlocul anului 2024.
În acest context, Comisia Europeană ar putea oferi ţărilor est-europene fără ieşire la mare mai mulţi bani pentru upgradarea infrastructurii petroliere pentru a le convinge să accepte embargoul.
UE a blocat accesul Ungariei la fondurile de redresare post-Covid de 7,2 miliarde de euro din cauza temerilor privind statul de drept, iar diplomaţii spun că Budapesta ar putea încerca să lege negocierile privind embargoul de eliberarea fondurilor blocate.
