În panteonul eroilor Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping este adesea plasat de propagandiştii de stat alături de Mao Zedong, fondatorul cu mână de fier al republicii populare, scrie Financial Times.
Dar într-un document publicat recent, în care sunt enumerate rezoluţiile de la o reuniune politică emblematică a partidului – al treilea plen cincinal -, preşedintele chinez s-a aliniat mai degrabă cu Deng Xiaoping, fostul lider suprem ale cărui reforme „epocale“ din 1978 au deschis China forţelor pieţei.
Documentul i-a dat „o aprobare mai mare lui Deng Xiaoping decât m-aş fi aşteptat“, a spus Wen-Ti Sung. analist la Consiliul Atlantic. El a explicat că mesajul plenului are ca scop să liniştească companiile şi consumatorii îngrijoraţi de încetinirea economiei Chinei.
Dar dacă cel de-al treilea plen al lui Deng, de acum 46 de ani, a dat impuls unei economii pe atunci muribunde, sufocată sub controlul statului, reuniunea de patru zile de anul acesta nu a reuşit să-i liniştească pe economiştii care speră într-o schimbare structurală a consumului pentru a reactiva cererea slabă.
Documentul final conţine 60 de subsecţiuni şi peste 300 de reforme propuse, dar puţine angajamente la o intervenţie mai puternică a guvernului pentru a aborda recesiunea prelungită din sectorul imobiliar care a zdruncinat încrederea consumatorilor şi investitorilor.
În schimb, Xi şi-a dezvăluit viziunea asupra investiţiilor mari în producţia avansată, denumite în limbajul partidului „noi forţe producătoare de calitate“, în timp ce lasă deoparte preocupările cu privire la creşterea producţiei economice a Chinei, care provoacă deflaţie şi creează valuri de exporturi, alimentând tensiunile comerciale. Documentul final al celui de-al treilea plen cincinal a menţionat de 160 de ori termeni legaţi de tehnologie, talent, ştiinţă şi inovaţie. Însă sectorul imobiliar a avut doar patru menţiuni.
„Teme precum autosuficienţa lanţului de aprovizionare, inovaţia tehnologică – probabil că ocupă majoritatea celor 22.000 de cuvinte ale documentului“, a declarat Robin Xing, economist-şef pentru China la Morgan Stanley. „Aceasta este prioritatea maximă.“
Au existat unele avantaje pentru sectorul privat şi eforturi pentru a reechilibra finanţele guvernelor locale afectate de datorii. Dar obiectivul general al Beijingului a rămas „marea întinerire a naţiunii chineze“, despre care documentul spune că va fi atins prin promovarea „încrederii în sine ştiinţifice şi tehnologice“ pe fondul unei situaţii internaţionale „complexe“, un termen pentru tensiunile geopolitice cu SUA, spun analiştii.
„Conducerea Chinei pare destul de mulţumită de modelul său de creştere centrat pe ofertă, indiferent de plângerile din restul lumii“, crede economistul şef de la Natixis pentru Asia-Pacific, Alicia Garcia-Herrero.
„Xi Jinping vrea ca ţara sa să-şi reducă dependenţa tehnologică faţă de SUA şi îmbunătăţirea productivităţii.“
Comitetul Central al Partidului Comunist foloseşte de obicei cel de-al treilea plen pentru a anunţa politici importante pe termen mediu şi lung. Contextul summit-ului din acest an este dat de provocările din ce în ce mai complexe cu care se confruntă China. Xi trebuie să imprime economiei o creştere anuală de 4,5-5% pentru a-şi atinge obiectivul de „modernizare în stil chinezesc“, sau dublarea venitului pe cap de locuitor la aproximativ 25.000 de dolari până în 2035, au calculat experţii chinezi.
Creşterea în al doilea trimestru a încetinit la 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar FMI a estimat un avans mai mic de 4% în următorii ani.
Concentrându-se pe tehnologie, investiţii în infrastructură, tranziţie ecologică şi modernizări digitale în sectorul manufacturier gigant – care reprezintă aproape 28% din PIB, comparativ cu 10,7% în SUA – China ar putea menţine o productivitate mai mare decât alte economii industrializate, a spus Liu Qiao, decan al şcolii de Management Guanghua a Universităţii din Beijing.
