Preşedintele chinez Xi Jinping şi cel american Donald Trump au prezentat două viziuni total opuse asupra viitorului Asiei la sfârşitul săptămânii trecute, Xi promiţând o nouă eră a globalizării susţinută de puterea economică a ţării sale, în timp ce Trump a oferit generozitatea Americii doar ţărilor care vor juca după regulile sale, scrie Bloomberg.
În cadrul unor discursuri rostite în faţa liderilor de business prezenţi la summitul privind cooperarea economică în regiunea Asia-Pacific organizat în Vietnam, Xi şi Trump au venit cu viziuni divergente asupra felului în care ar trebui să arate economia secolului 21.
Vorbind la scurt timp după ce Trump declarase în faţa aceleiaşi audienţe că SUA nu vor viza acorduri comerciale multilaterale şi că vrea un sistem mai corect pentru americani, Xi a descris o imagine a unei ordini mondiale care va aduce beneficii colective, îndemnând ţările să „urce în trenul accelerat al dezvoltării chineze“.
„Conceptul globalizării ar trebui să se concentreze mai mult pe deschidere şi toleranţă“, a declarant Xi. China va „continua să clădească o economie deschisă şi va face eforturi susţinute pentru obţinerea unor beneficii mutuale. Deschiderea va aduce progrese, în timp ce cei care se vor izola vor rămâne în mod inevitabil în urmă“, a adăugat preşedintele chinez.
Trump s-a folosit de propriul discurs pentru a evidenţia minusurile globalizării, spunând că prea multe ţări au încălcat regulile, iar procedând în acest fel le-au făcut rău muncitorilor şi companiilor americane.
Trump a prezentat de asemenea calea prin care alte ţări se pot alătura Americii pentru a-şi dezvolta economia, şi anume parteneriate economice cu SUA, dar numai prin intermediul unor acorduri comerciale bilaterale, şi nu al unora ca TPP. Comentariile lui Xi au venit după ce acesta s-a angajat în timpul unei vizite efectuate de Trump în China să-şi deschidă mai mult economia pentru investitorii străini. În urma vizitei, China a anunţat un plan de deschidere a sectorului său financiar prin eliminarea limitelor de deţinere în cadrul băncilor şi companiilor de administrare de active locale.
China a făcut un pas major către mult-aşteptata deschidere a sectorului său financiar anunţând că va elimina limitele de deţinere în cadrul băncilor, în timp ce le va permite firmelor străine să deţină participaţii majoritare în cadrul companiilor mixte, managerilor de fonduri şi asigurătorilor de pe plan local.
Astfel, companiile financiare din întreaga lume vor avea acces fără precedent la cea de-a doua mare economie a lumii.
Deşi China a înregistrat deja progrese importante în deschiderea pieţelor sale de acţiuni şi obligaţiuni pentru investitorii străni, băncile şi firmele internaţionale erau de multă vreme nemulţumite de limitele de deţinere de pe piaţa chineză din cauza cărora nu puteau fi decât jucători marginali într-unul din sistemele financiare cu cel mai alert ritm de creştere din lume.
Cei care vor pătrunde pe piaţa chineză se vor afla în faţa unei multitudini de riscuri, printre care competiţia din partea jucătorilor de stat şi ameninţarea unui volum în creştere de defaulturi, însă vocile optimiste spun că deschiderea va crea noi oportunităţi pentru firmele străine şi va spori eficienţa sistemului financiar al ţării.
Companiile străine se vor concentra probabil pe creşterea prezenţei în industriile de asigurări, instrumente financiare şi management de active ale Chinei care au „spaţiu semnificativ de dezvoltare“, arată Oliver Rui, profesor de finanţe în cadrul China Europe International Business School din Shanghai.
Sectorul bancar, dominat de giganţi deţinuţi de stat ca ICBC, va atrage mai puţin interes pentru că este o industrie „saturată“, a adăugat Rui.
Momentul ales pentru anunţarea măsurilor de deschidere, în ziua în care Trump şi-a încheiat prima sa vizită în China ca preşedinte american, l-ar putea ajuta pe acesta să-şi atribuie o parte din meritul deciziei de deschidere şi pentru legăturile mai amiabile dintre cele două puteri ale lumii. Totuşi, decizia deschiderii a fost aproape sigur rezultatul unor dezbateri îndelungate purtate de autorităţile chineze în spatele uşilor închise.
