Patru medalii de platină, 13 de aur, 56 de argint, 67 de bronz şi un premiu special. Ungaria a strălucit la ediţia de anul trecut a Festivalului Mondial al Vinului Decanter. În 2022, o cramă ungurească a câştigat marele premiu la categoria producători europeni la Golden Vines Awards, o competiţie mondială prestigioasă a vinurilor.
La Concours Mondial de Bruxelles 2021, Cassiopeia Merlot 2015, produs de o podgorie din sudul Ungariei, a primit cel mai mare punctaj. În Ungaria, vinul pare să fie motiv de laudă şi mândrie naţională mai mare decât reuşitele echipei naţionale de fotbal. Veştile despre performanţele soiurilor, cramelor şi podgoriilor autohtone la competiţiile internaţionale abundă în presa autohtonă, promovând o industrie care an de an îşi întăreşte o poziţie de top în rândul exportatorilor europeni. Iar Ungaria nici măcar nu este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Uniunea Europeană.
De altfel, ocupă un loc modest la numărul de producători de vin, de podgorii şi suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie, capitol la care România este printre primii patru în Uniune. Însă în Ungaria statul se implică puternic în promovarea şi susţinerea financiară a vinului maghiar. Anul trecut, spre exemplu, guvernul a alocat subvenţii de 184 milioane euro pentru viticultură şi horticultură, scopul fiind reducerea importurilor şi combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice. „Printr-o nouă lege a vinului şi subvenţii agricole, producătorii de vinuri au oportunitatea de a-şi întări poziţiile pe pieţele internaţionale şi de a continua să contribuie la îmbunătăţirea reputaţiei Ungariei în industria mondială a vinului“, declara vara trecută la un festival local de vinuri secretarul de stat pentru agricultură Márton Nobilis. El a explicat atunci că statul pune la dispoziţia producătorilor de vin fonduri gratuite printre altele pentru restructurări (reîmprospătarea culturii de viţă-de-vie) şi investiţii, inclusiv în utilaje de producţie şi echipament tehnologic. De asemenea, statul, prin banii gratis, încurajează dezvoltarea pe pieţe noi şi creşterea eficienţei producţiei.
Anul acesta, o prioritate este şi promovarea sectorului pe piaţa internă şi pe cea externă. În luna iunie a anului acesta, tot la un festival local al vinului, vicesecretarul de stat pentru piaţa agricolă Tamás Tarpataki a subliniat adaptările pe care trebuie să le facă producătorii pentru a întâmpina schimbările din preferinţele consumatorului: pe lângă vinurile tradiţionale, ei trebuie să lanseze produse noi precum vin spumant, şampanie, suc din struguri nefermentat, must, vinuri fără alcool, cocktailuri sau ulei din sâmburi de strugure. Toate cer noi tehnologii, cunoştinţe şi dezvoltare. Cu toate acestea, exporturile de vin ale Ungariei au atins anul trecut cel mai ridicat nivel de după 2003.
Cantitatea vândută pe pieţele externe a crescut cu 12%, iar valoarea exporturilor cu 16%, ceea ce înseamnă un surplus pe piaţa locală de 20 milioane euro. În zece ani, exporturile de vinuri ungureşti s-au dublat, în timp ce importurile au scăzut de peste şapte ori. Astfel, devine o certitudine că Ungaria poate concura la vinuri cu cele mai faimoase regiuni viticole ale lumii. La această performanţă nu s-ar fi putut ajunge fără promovare. Wine Folly, principala sursă de educaţie şi resurse informaţionale despre vinuri, a lansat anul acesta un ghid cuprinzător despre produsele maghiare.
Concursurile sunt şi ele o modalitate de promovare. La fel şi proiectele turistice. Spre exemplu, anul acesta un proiect din regiunea viticolă Tokaj bazat pe conservarea populaţiei locale de berze a câştigat locul trei la categoria „Natură şi peisaj“ la competiţia Destinaţii Verzi TOP100 de la Berlin. Bineînţeles, cei care vor să vadă berzele trebuie să se plimbe printre crame şi podgorii. De altfel, regiunea Tokaj a devenit o scenă cu o competiţie intensă pe piaţa turistică high-end.
Dar publicitatea propriu-zisă rămâne un instrument puternic. Zilele trecute, Agenţia Maghiară de Marketing pentru Vin a prezentat un scurt-metraj promoţional cu durata de două minute prin care încearcă să redefinească locul Ungariei şi al vinurilor sale pe scena mondială. Filmul mizează pe aspectul diversităţii, al profunzimii, al originalităţii şi cel al aventurii.
Eroul principal este vinul unguresc, dar personajele sunt mai mulţi maeştri renumiţi ai vinului care poartă privitorul prin istoria geologică a ţării, istoria naţiunii, aventuri lingvistice, muzicale şi sentimentale. Toate sub emblema Magyar Bor (vin unguresc). Un clasament al ţărilor în funcţie de producţia reală de vin este greu de făcut deoarece adesea o bună parte din aceasta nu este cuprinsă de statistici.
Însă de cele mai multe ori România figurează înaintea Ungariei, uneori nu cu mult, ambele state fiind în top 20 mondial. Într-un clasament al Comisiei Europene cu estimări pentru sezonul acesta pentru producţia de vin în UE, România este pe locul şase, iar Ungaria pe şapte. Pe de altă parte, Ungaria este printre primii 20 de exportatori de vin din lume. România nu este acolo.
