Votul de joi, 23 iunie, pare sa isi fi rezervat deja un loc in manualele de istorie. Pentru ca nu este doar despre Europa, Marea Britanie si spatiul Schengen. Nu este doar o batalie intre sustinatorii "Remain" si "Leave".
Este, sa o recunostem, o batalie intre doua tabere, intre doua scoli de gandire cu instincte si dorinte diferite.
In spatele intrebarii ce ofera obiectul referendumului de pe 23 iunie, se ascunde o idee a carui recurenta tot apare din vremurile cetatii grecesti.
“Cine trebuie sa guverneze? Cea mai buna lege sau cel mai bun om?” este intrebarea la care istoria a dat pana acum raspunsuri diferite.
Legea reprezinta depersonificarea guvernantei si a administratiei. Cei care aleg “cea mai buna lege” isi doresc o societate in care forte ce nu sunt deloc contaminate de subiectivism sau de interesele omenesti le asigura buna interactiune cu ceilalti indivizi.
Tabara care ar raspunde “cel mai bun om” este cea care iubeste liderul providential, cel care isi permite sa creioneze intreaga societate dupa propria sa intelepciune, chiar daca tocmai acest drept pe care si-l aroga duce de fiecare data la concluzii dureroase pentru poporul pe care l-a condus. Ei isi doresc un sfatuitor, o mana forte, un om care ii va ajuta sa se lupte cu ceilalti si sa se razbune.
Asistam la o lupta intre un liberalism ce incearca sa se adapteze vremurilor pe care tocmai el le-a creat si un traditionalism camuflat intr-un primitivism ordinar. Primitivism care incurajeaza, printre altele, un paternalism accentuat, o societate comandata si o structura sociala sustinuta de un pivot rezultat dintr-un aliaj al obedientei si al fricii.
Este o lupta intre lege si liderul providential. Este o lupta care face apel la pronumele “noi” contra pronumelui “voi”.
Europa, cu toate riscurile, trebuie sa accelereze proiectul european si sa permita institutionalizarea unui vis european, iar Statele Unite ale Europei ar trebui sa fie urmatoarea mare borna pe care trebuie sa o depaseasca cetatenii sai, tocmai pentru ca sa nu mai apara disfunctionalitati generate de un model politic care nu a ajuns la capat.
NATO si Statele Unite ale Americii au permis Europei sa se dezvolte si au oferit sansa Uniunii Europene sa construiasca un proiect care are ambitia de a aduce prosperitatea si pacea in intreaga lumea, nu doar pentru cetatenii sai.
Europa nu este doar despre europeni. Uniunea Europeana nu este o grupare cu accente si tente eurocentrice. Tocmai din acesta cauza acest proiect instiutional si social nu trebuie lasat sa esueze.
Este un model care in viitor va putea fi adaptat pentru pacea si prospertitatea oricarei regiuni a lumii.
Europa a permis o mobilitate sociala mai mare si a introdus o permeabilitate intre paturile sociale oferind intr-un timp record cea mai mare prosperitate pe care a inregistrat-o omenirea pana in prezent.
Referendumul de joi, 23 iunine ne arata ca generatia tanara este predominant pro-europeana si pro-atlantica. Viitorul unei lumi in care cosmopolitismul si internationalismul se completeaza pare asigurat de aceasta generatie.
In acest timp, populistii de astazi speculeaza rezervorul frustrarilor unui votant care nu are studii superioare, este trecut de 50 de ani si simte ca Uniunea Europeana i-a oferit mai multe beneficii celui de langa el, in felul acesta neindreptatind-ul pe el si simtindu-se tradat.
Confuzia si furia ii face sa se indrepte catre un lider sau un numar mic de lideria caror mesaje converg catre solutii radicale, razbunatoare si impregnate de un aer neo-totalitar.
Tocmai aceasta coniventa a mesajului urii si al fricii diseminate catre public arata ca miscarea acestor populisti este una organizata, iar Uniunea Europeana trebuie sa se adreseze si sa raspunda la problemele reale ale acestui segment al populatiei.
Fie ca le place sau nu, vremea statelor nationale a trecut, iar acum traim tocmai procesul de aparitie a unei noi paradigme relationale intre marile regiuni ale lumii. Fie ca Marea Britanie va pleca sau nu din Europa, forte transpersonale si (eminamente) transnationale modeleaza viitorului acestei planete. Granitele, fie ca unora le place sau nu, nu mai exista.
Granitele nu au fost inventate de om, ci de geografie, iar astazi omul a reusit sa anuleze o mare parte din dificultatile emanate de pozitia sa geografica.
Chiar daca Marea Britanie pleaca, Uniunea Europeana va continua, si candva, cand vor dori ei, Marea Britanie se va intoarce.
Votul de pe 23 iunie ar putea face, paradoxal, Europa si intreaga lume mai puternica.
