Business Internaţional

Zona euro a mai trecut peste un focar de criză prin alegerea unui preşedinte pro-bailout în Cipru. A venit însă rândul oligarhilor ruşi să se teamă pentru banii lor

Zona euro a mai trecut peste un focar de criză prin alegerea unui preşedinte pro-bailout în Cipru. A venit însă rândul oligarhilor ruşi să se teamă pentru banii lor

Nicos Anastasiades a câştigat alegerile prezidenţiale cu 57,5% din voturi în faţa rivalului comunist Stavros Malas. Foto: Andreea Alexandru

Autor: Bogdan Cojocaru

26.02.2013, 00:05 1301

Chiar dacă proaspătul câştigător al prezidenţialelor s-a grăbit să promită că va relua discuţiile cu creditorii internaţionali pentru alcătuirea unui pachet de bailout de 17 miliarde euro până la sfârşitul lunii martie, Berlinul este sceptic şi face deja presiuni pentru grăbirea reformelor, scrie Der Spiegel.

Anastasiades a câştigat alegerile de duminică cu 57,5% din voturi în faţa rivalului comunist Stavros Malas. Luni însă, ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble şi omologul său francez Pierre Moscovici au emis un comunicat comun în care cer finalizarea unui pachet de bailout pentru Cipru până la sfârşitul lunii martie.

"Prin acest program ar trebui să se ajungă la o ajustare semnificativă financiară, fiscală şi structurală. Suntem încrezători că următorul guvern va accelera ritmul reformelor pentru a se ajunge la o creştere sustenabilă şi stabilitate fiscală şi financiară, ceea ce ar fi atât în interesul Ciprului, cât şi al zonei euro", se arată în comunicat.

Piatra de temelie a campaniei lui Anastasiades a fost chiar promisiunea că va încheia rapid un acord de bailout, necesar pentru ca statul puternic îndatorat să nu intre în faliment.

Ciprul ar fi al cincilea stat din zona euro care primeşte ajutor financiar internaţional în ultimii doi ani. Dar această ţară este un caz special, deoa­rece salvarea ei este privită cu scepticism în Europa, în condiţiile în care economia este considerată a fi o maşină de spălat bani pentru oligarhii ruşi.

Soluţiile luate în calcul de UE ar putea plasa cea mai mare parte din povara salvării Ciprului asupra băn­cilor care au împrumutat statul, cu un posibil efect şi asupra deţinătorilor de depozite. Distribuirea pierderilor pro­vocate de bailout-ul Ciprului şi către sectorul privat va fi o condiţie esenţială pentru ca acordul să fie ratificat de parlamentarii germani, deşi o astfel de soluţie ar transmite "un mesaj foarte prost" către pieţe, comentează pentru Bloomberg institutul de cercetare Guntram Wolff of Bruegel din Bruxelles.

Miniştrii de finanţe din zona euro au în vedere şi opţiuni mai radicale pentru salvarea financiară a Ciprului, care presupun restructurarea radicală a sistemului bancar, potrivit Financial Times. Propunerea ar reduce drastic mărimea pachetului de bailout la 5,5 miliarde euro şi pe cea a datoriei statului de la 140% din PIB - cât ar prevedea planul de bailout total - la 77% din PIB.

Aici ar fi implicaţi deponenţii neasiguraţi, astfel acţionându-se asupra unor investitori străini, în special din Rusia, care au folosit Ciprul ca paradis fiscal. Astfel, s-ar răspunde criticilor Berlinului, unde politicienii cer acţiuni mai drastice pentru stoparea evaziunii fiscale şi a spălării de bani în Cipru. Opţiunea ar diminua cu o treime până în 2015 sistemul bancar, acum de aproape opt ori mai mare decât economia.

AFACERI DE LA ZERO