„Economia germană înregistrează în prezent o încetinire pronunţată în principal pe fondul declinului industriei.“
Preşedintele BCE Mario Draghi a transmis un avertisment clar săptămâna trecută privitor la ameninţarea reprezentată de escaladarea conflictului comercial mondial la adresa economiei zonei euro. Totuşi, în pofida angajamentului lui Draghi de a recurge la noi stimulente în caz de nevoie, pieţele par să nu fie convinse că BCE va putea acţiona suficient pentru susţinerea redresării fragile a regiunii, scrie Financial Times.
Zona euro este puternic vulnerabilă în faţa încetinirii dramatice a comerţului mondial din cauză că economiile sale bazate pe exporturi, în special cea germană, sunt cele care reprezintă motorul creşterii blocului.
Date recente au confirmat declinul sectorului manufacturier al celei mai mari economii a zonei euro, cea a Germaniei, determinând banca centrală a acestei ţări să-şi reducă estimările de creştere pentru acest an la doar 0,6%.
Exporturile slabe îşi pun amprenta asupra economiei germane, a avertizat Bundesbank. Banca şi-a redus estimarea de creştere pe acest an la 0,6% de la 1,6% în decembrie. Aceasta şi-a redus de asemenea uşor proiecţiile de creştere pentru 2020 şi 2021, la 1,2% şi respectiv 1,3%.
„Economia germană înregistrează în prezent o încetinire pronunţată în principal pe fondul declinului industriei“, potrivit Bundesbank.
Slăbiciunea economiei a fost evidenţiată de datele publicate săptămâna trecută, importurile şi exporturile fiind în scădere, iar producţia industrială înregistrând un declin peste aşteptări.
Preşedintele BCE a confirmat temerile că efectele negative ale războiului comercial ar putea fi resimţite dincolo de impactul asupra exportatorilor.
Problema principală, a adăugat Draghi, este cât mai poate fi economia regiunii „izolată“ de slăbiciunea persistentă a sectorului manufacturier.
Date recente au indicat o divergenţă între fragilitatea sectorului manufacturier şi relativa rezistenţă a serviciilor concentrate local. „Industria o duce rău, în timp ce restul economiei o duce bine“, arată Holger Schmieding, economist-şef Berenberg Bank.
Pericolul este însă ca fragilitatea sectorului manufacturier să cuprindă şi alte părţi ale economiei. Nesiguranţa privitoare la comerţ ar putea afecta creşterea pe termen lung a regiunii, prin amânarea de către companii a investiţiilor.
Totuşi, cu o rată a economisirii în rândul gospodăriilor de 12%, consumatorii ar putea juca un rol mai important în creşterea blocului.
OCDE argumentează că reformele structurale adoptate în interiorul blocului, dublate de investiţii în creştere din partea guvernelor care-şi permit un astfel de lucru, ar putea ridica nivelul PIB cu 1% pe termen lung.
Unii forecaster au devenit mai puţin pesimişti în urma recentului reviriment al creşterii, dar puţini cred totuşi că zona euro îşi poate menţine ritmul de creştere înregistrat în primul trimestru. Dacă guvernele nu vor interveni pentru a susţine creşterea, Europa va trebui să se bazeze pe noroc şi pe un armistiţiu între Washington şi Beijing, pentru a-şi continua redresarea.
